Situația funcționarilor închisorilor catalane la un an de la asasinarea lui Núria López

Funcționarii închisorilor catalane încă resimt durerea provocată de asasinarea brutală a colegei lor, Núria López, de către un deținut, la 13 martie 2024.

După un an de greve, proteste și acorduri in extremis cu Departamentul de Justiție, funcționarii nu văd o îmbunătățire durabilă a situației în închisori. Sindicatele consideră că acordul încheiat cu Generalitat se implementează prea lent, în special măsurile legate de siguranța personalului penitenciar.

Revendicarea funcționarilor de a fi considerați agenți ai autorității a fost reluată la prima aniversare a asasinării lui Núria. Consilierul de Justiție, Ramon Espadaler, a anunțat în Parlament că, deși această condiție este deja recunoscută în exercitarea funcțiilor lor, va iniția o reformă legislativă pentru a le oferi protecție specială în domeniul penal.

Reformă legislativă pentru funcționarii penitenciare

Reforma va avea trei efecte:

• recunoașterea statutului de agenți ai autorității pentru cei care își exercită funcțiile în regim intern;

• aplicarea principiului indemnizării pentru a despăgubi personalul pentru leziuni sau daune materiale;

• garantarea formării inițiale și continue a colectivului pentru o mai bună pregătire și promovare.

O altă măsură crucială pentru funcționari, cea care interzice accesul deținuților cu infracțiuni de sânge la locuri de muncă cu instrumente periculoase, este pusă în pericol de propunerea lui Esther Giménez-Salinas, considerând că ar trebui retrasă deoarece „încalcă drepturile deținuților”.

Giménez-Salinas, împreună cu Centrul pentru Drepturile Omului Irídia, și-au exprimat dorința de a retrage interdicția pentru deținuții cu infracțiuni violente. „Este necesar ca Justiția să reprimească toți internații care au fost destituiți din cauza acestei măsuri cu caracter retroactiv”, se arată într-un comunicat.

Ombudsmanul insistă că soluția nu constă în restricționarea accesului, ci în aplicarea unor măsuri de control și extinderea celor existente. Se referă, în special, la aplicarea camerelor și a porților metalice, la consolidarea perchezițiilor și anchetelor și la continuarea măsurilor, cum ar fi faptul ca instrumentele periculoase să fie atașate de mesele de lucru. Raportul reamintește că munca este un drept fundamental al deținuților pentru reinserție. În ceea ce privește pe cei aflați în arest preventiv și care nu au avut un proces, consideră că încalcă prezumția de nevinovăție.

Evaluarea făcută de Carlota Duchamp, membră a asociației Marea Blava și funcționar la Brians 2 - cea care acumulează cel mai mare volum de incidente violente - diferă radical de entitățile care protejează drepturile deținuților. „Ne opunem cu fermitate propunerii, deoarece este o deducție falsă. În centrele penitenciare există multe locuri de muncă care nu implică lucrul în medii potențial periculoase sau cu risc de agresiune gravă. Este vorba, pur și simplu, de reordonarea grupurilor de lucru”, susține Duchamp.

Incidentul din Mas d’Enric din El Catllar (Tarragona) a zguduit sectorul penitenciar și scena politică în plină campanie electorală. După mai multe zile de proteste și presiuni asupra fostei șefe a Justiției, Gemma Ubasart, fostul președinte Pere Aragonès a ajuns la un acord limită cu funcționarii, care a presupus îmbunătățiri salariale și de securitate.

Acordul, semnat de UGT, CCOO, CATAC și Intersindical, a rămas o simplă promisiune în fața creșterii agresiunilor asupra funcționarilor. Potrivit sindicatelor, inclusiv CSIF și Acaip, care nu au semnat acordul, măsurile nu au fost suficiente și i-au cerut actualului consilier, Ramón Espadaler, să utilizeze aerosoli sau să fie considerați agenți ai autorității.

„La un an distanță, agresiunile sunt la fel sau mai grave. Nu am observat nicio îmbunătățire a securității. Espadaler nu îndrăznește și va intra în istorie pentru că nu face nimic”, denunță Alberto Gómez, responsabil CSIF.

Sindicatul a denunțat că în 2024 au fost agresați în închisorile catalane un total de 607 funcționari: 79 grav și 528 ușor. Aceasta reprezintă o creștere de 4,3% față de anul precedent, când au fost 541. Datele CSIF constată că incidente violente de-a lungul anului trecut au fost 945.

„Din păcate, spuneam că până nu se va întâmpla ceva grav sau până nu vom deplânge o moarte nu se vor lua îmbunătățiri. Și nu au fost. A fost cronica unei morți anunțate și, în ritmul acesta, va trebui să deplângem mai multe”, adaugă responsabilul CSIF.

Departamentul de Justiție replică faptul că creșterea s-a produs doar în cele care nu au provocat leziuni fizice, care au trecut de la 296 la 435 în ultimul an. Din departament se subliniază că agresiunile grave au scăzut, de la 75 în 2023 la 49 anul trecut, precum și cele ușoare, care au trecut de la 170 în 2023 la 123 în 2024. „Conflictualitatea a scăzut, atât în agresiuni, cât și în rețineri mecanice, deoarece Justiția stabilește termene bune pentru atingerea obiectivului de Zero Rețineri”, susține departamentul.

Unele măsuri sunt încă în așteptare de a se materializa, cum ar fi cererea de pensionare anticipată, în așteptarea aprobării Ministerului Justiției. Și altele, cum ar fi faptul că funcționarii cu vârsta peste 55 de ani pot alege dacă prestează sau nu serviciul în module mai conflictuale, se implementează treptat.

Fernando Carrera, purtător de cuvânt al CC OO Prisiones, apără faptul că munca este fundamentală pentru reinserția deținuților, dar nu susține propunerea ombudsmanului. „Normativele pot evolua și pot fi modificate. Există multe locuri de muncă în centrele penitenciare și există întotdeauna alternative, dar acestea trebuie garantate”, subliniază Carrera și apără faptul că discuțiile cu Espadaler și secretarul de Măsuri Penale, Elena Pérez, generează un climat diferențiat față de cel existent la izbucnirea crizei cu guvernul anterior.