Hamburg – Ce se întâmplă cu școlile noastre? În emisiunea de talk-show a lui Markus Lanz, o învățătoare din Wiesbaden, Katja Giesler (44 de ani), a vorbit deschis despre probleme. Potrivit ei, elevii stăpânesc cu greu limba germană și nu înțeleg nici măcar concepte de bază.

Giesler, care predă de 20 de ani, observă o scădere drastică a competențelor lingvistice și a dezvoltării sociale la copii în această perioadă. În trecut, era de la sine înțeles că un copil la sfârșitul școlii primare știe să citească și să înțeleagă ce a citit. „Acest lucru lipsește în mare parte astăzi”, constată ea.

Nici măcar clasici ai literaturii pentru copii, precum „Pünktchen und Anton” sau „Emil und detectivii”, nu mai sunt înțeleși de elevii săi. Trebuie să le explice sensul celor mai simple cuvinte germane. Giesler dă exemplul: „Niciun copil nu mai știe ce este un pârâu, ce este un gard viu”.

Cauzele acestei situații sunt văzute de pedagog în migrație și în comportamentul schimbat al părinților. „Avem multe probleme lingvistice din cauza migrației”, a declarat ea. În plus, chiar și copiii născuți în Germania adesea nu stăpânesc limba suficient „pentru a vorbi fluent germană sau pentru a avea un vocabular adecvat”.

O parte din vină o poartă și părinții, care nu se ocupă suficient de copiii lor. Nimeni nu îi duce la un pârâu sau într-un parc, nimeni nu le citește cu voce tare. „Cum să poată denumi atunci lucrurile?”, întreabă Giesler. În schimb, copiii sunt adesea lăsați singuri și comunică doar în limba lor maternă. Școala, în opinia ei, nu poate compensa problemele copiilor care cresc în astfel de condiții.

Afirmațiile învățătoarei au fost susținute de expertul în integrare Ahmad Mansour (48 de ani). El a subliniat că copiii învață limba în primul rând prin conversații cu părinții și a propus o „obligativitate a grădiniței pentru cei care nu stăpânesc limba germană”. Mansour consideră că integrarea în școli nu poate reuși dacă majoritatea copiilor sunt migranți. „Dacă sunt prea mulți – mai ales din mediile defavorizate – atunci atmosfera și performanța scad, iar noi nu trebuie să acceptăm asta”, a declarat el.

La discuție a participat și Ministrul Federal al Educației, Karin Prien (60 de ani, CDU). Ea a recunoscut existența unor „mari probleme” în educație. „Avem deficite. Și acestea provin în special din faptul că elevii sunt din ce în ce mai diferiți”, a spus ministrul. Potrivit ei, acest lucru are legătură cu migrația, „dar nu numai”, ci și cu un „comportament educațional schimbat al părinților”.

Prien a pledat pentru sprijin lingvistic obligatoriu pentru fiecare copil care nu stăpânește limba germană, fie înainte de începerea școlii la grădiniță, fie la începutul școlii primare. „Toți copiii trebuie să învețe limba”, a subliniat ea.

Se pare că mai sunt multe de făcut până atunci.