Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (66 de ani), a supraviețuit cu succes unei tentative de demitere: moțiunea de cenzură inițiată împotriva ei și a întregii Comisii Europene în Parlamentul European a eșuat lamentabil.

Deputații europeni au votat nominal cu privire la oportunitatea ca von der Leyen și cei 26 de comisari să își continue activitatea sau să demisioneze în bloc. Pentru adoptarea moțiunii de cenzură era necesară o majoritate de două treimi. Cu toate acestea, inițiativa a adunat doar 175 de voturi „pentru”, față de 360 „împotrivă” și 18 abțineri, dintr-un total de 553 de voturi exprimate.

Rezultatul reprezintă un eșec total pentru forțele de extremă-dreapta care au declanșat votul. Centrul democratic al Parlamentului a refuzat să susțină solicitarea lor. În acest context, s-a produs o scindare notabilă în cadrul grupului conservator și reformist ECR („Conservatorii și Reformiștii Europeni”): partidul polonez PiS s-a alăturat inițiatorilor moțiunii, la fel ca și „Alternativa pentru Germania” (AfD), în timp ce partidul italian „Frații Italiei” al premierului Giorgia Meloni (48 de ani), considerat anterior de extremă-dreapta, nu a sprijinit această tentativă.

Șeful grupului CDU/CSU din Parlamentul European, Daniel Caspary, a declarat că „o largă majoritate a Parlamentului European nu a căzut în capcana extremiștilor de dreapta și de stânga, ci a optat clar pentru stabilitate și împotriva activismului motivat politic”.

Potrivit acestuia, în loc să lucreze la soluții concrete, extremiștii au încercat să „submineze încrederea în instituțiile europene prin dezbateri simulate și regizate”.

Printre motivele invocate pentru depunerea moțiunii de cenzură au fost menționate schimburile de mesaje SMS dintre Ursula von der Leyen și șeful companiei farmaceutice Pfizer, Albert Bourla (63 de ani), în timpul pandemiei de coronavirus. În acea perioadă, UE a asigurat vaccinuri pentru statele membre pe fondul unei cereri masive la nivel mondial. Cu toate acestea, multe detalii ale acordurilor au rămas confidențiale, ceea ce a generat acuzații de lipsă de transparență. Pe lângă preț, s-a pus problema și a răspunderii.

Un alt motiv citat a fost o presupusă interferență a UE în alegerile prezidențiale din România.

Ursula von der Leyen a replicat în timpul dezbaterii de la Strasbourg, afirmând că acuzațiile inițiatorilor provin „direct din cel mai vechi manual al extremiștilor” și reprezintă o „încercare grosolană de a crea dezbinare între instituțiile noastre, între forțele proeuropene, prodemocratice din această sală”.