
În câteva cuvinte
În Germania, o dezbatere aprinsă se axează pe introducerea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale. Compania Meta, proprietara Facebook și Instagram, a răspuns propunerii de interzicere totală pentru tinerii sub 16 ani, sugerând în schimb o reglementare unică la nivelul Uniunii Europene, care să permită părinților să decidă accesul copiilor la platformele online.
În Germania, o dezbatere aprinsă a fost declanșată de o propunere radicală: accesul la rețelele sociale să fie permis doar de la vârsta de 16 ani. Această cerință a fost formulată la începutul lunii iunie de Daniel Günther (51 de ani, CDU), premierul landului Schleswig-Holstein și tată a două fiice, găsind sprijin, printre alții, din partea ministrei federale a Justiției, Stefanie Hubig (56 de ani, SPD). O comisie de experți este acum pregătită să analizeze o posibilă interdicție pe parcursul verii.
Propunerea a stârnit critici, inclusiv din partea Federației pentru Protecția Copiilor, care susține că o interdicție generală nu rezolvă probleme precum lipsa educației media. Acum, în discuție intervine și Meta, compania-mamă a giganților rețelelor sociale Facebook și Instagram.
Semjon Rens, directorul de politici publice al Meta pentru spațiul de limbă germană, a răspuns la aceste planuri. Fiind el însuși tată, Rens a declarat că înțelege multe dintre preocupările exprimate de domnul Günther. Cu toate acestea, el consideră că introducerea unei interdicții generale pentru rețelele sociale ar fi o măsură excesivă, "aruncând copilul odată cu apa din cadă". Rens a subliniat importanța platformelor pentru tinerii care își fac noi prieteni în vacanță, de exemplu în Franța sau Danemarca, și care apoi își mențin aceste legături prin intermediul rețelelor sociale. Prin urmare, a spune că rețelele sociale sunt responsabile pentru toate aspectele negative este o simplificare. Desigur, există pericole, nu vrea să nege acest lucru, dar situația nu este alb-negru.
Menținerea prieteniilor este importantă, dar și protecția împotriva consecințelor negative ale rețelelor sociale. În privința avertismentelor lui Günther despre lipsa de empatie, violență sau tulburări de alimentație, Rens a subliniat că situația este mult mai complexă și nu poate fi redusă la o simplă opoziție binară. El a considerat o simplificare excesivă să se afirme că tinerii sunt lipsiți de empatie și că acest lucru se datorează exclusiv rețelelor sociale.
Meta, în loc de o interdicție generală, propune o abordare mai nuanțată. Compania pledează pentru introducerea unei vârste minime la nivelul Uniunii Europene nu doar pentru rețelele sociale, ci și pentru alte platforme, inclusiv aplicații de jocuri și de dating. Ei sugerează ca părinților să li se ofere posibilitatea de a impune această vârstă minimă. Astfel, părinții ar putea decide dacă copilul lor poate folosi Instagram, TikTok, Snapchat și alte platforme de la o anumită vârstă, ceea ce, de facto, ar putea duce la o interdicție, dacă ei aleg acest lucru. Meta subliniază necesitatea unei reglementări europene unitare, nu doar a unei legi naționale.
"Credem că o interdicție ar fi prea amplă și superficială, ignorând aspecte legate de competența media și rolul părinților. Ispita de a spune: 'Acum este interzis, totul este reglementat' ar fi mare, în timp ce tinerii vor găsi oricum modalități de a comunica pe alte platforme", a explicat Rens, lăsând la latitudinea legiuitorului stabilirea vârstei exacte, considerând că aceștia sunt mai buni experți.
Meta, deși generează venituri din numărul de utilizatori și atenție, susține că poziția sa este una puternică, deoarece implică auto-impunerea unor restricții și reguli. Compania și-a declarat disponibilitatea de a colabora cu guvernul și cu comisia de experți. Rens a menționat că Meta este deja în dialog cu mai mulți politicieni și că, de cel puțin un an, solicită o legislație europeană privind protecția minorilor, subliniind că nu li se poate grăbi suficient procesul de reglementare.