În câteva cuvinte
Germania se confruntă cu o subreprezentare critică a cetățenilor săi în instituțiile Uniunii Europene, ceea ce pune în pericol influența sa politică. Oficialii cer măsuri imediate din partea guvernului german pentru a remedia situația.
O preocupare majoră a apărut la Bruxelles, unde se constată o subreprezentare semnificativă a cetățenilor germani în rândul personalului instituțiilor Uniunii Europene. În ciuda statutului Germaniei de contribuitor financiar cheie al UE, proporția angajaților germani este considerabil sub cotele stabilite, stârnind îngrijorări serioase cu privire la diminuarea influenței țării în procesul decizional european.
Conform statisticilor oficiale, doar 7,9% dintre funcționarii UE de la nivel de intrare până la cel mediu sunt de naționalitate germană, o cifră mult sub obiectivul de 13,8%. Această situație este agravată de pensionarea iminentă a unui număr mare de funcționari UE din "generația baby-boomers", ceea ce ar putea reduce și mai mult reprezentarea germană.
Michael Jäger, vicepreședintele Asociației Contribuabililor, a denunțat această situație ca pe o "neglijență fundamentală a ultimilor ani". El a subliniat că este "inacceptabil ca Germania să plătească un sfert din bugetul UE, dar să nu aibă practic nicio influență în aparatul administrativ care distribuie aceste fonduri". Jäger a avertizat împotriva naivității de a crede că interesele Germaniei ar fi reprezentate eficient de alte state, precum Italia sau Grecia, care sunt, dimpotrivă, suprareprezentate.
Daniel Caspary, șeful grupului CDU/CSU din Parlamentul European, a avertizat, de asemenea, asupra unei "reacții în lanț fatale": prea puțini angajați germani astăzi înseamnă prea puțini funcționari germani de top mâine. Această situație, în opinia sa, amenință direct capacitatea Germaniei de a-și impune interesele și specificitățile în politica europeană.
Problema subreprezentării nu afectează doar Germania; Suedia, Finlanda și Țările de Jos se confruntă cu provocări similare. Ca răspuns, Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a adoptat recent noi linii directoare de recrutare. Acestea stipulează că, pentru contractele temporare, cel puțin un interviu trebuie să fie acordat unui cetățean dintr-un stat membru subreprezentat.
Cu toate acestea, introducerea cotelor naționale complete este evitată, având în vedere rezistența anterioară din partea unor țări precum Spania și Italia la încercări similare. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a sugerat că salariile din instituțiile UE ar putea să nu mai fie suficient de atractive pentru cetățenii germani, iar responsabilitatea pentru rezolvarea acestei situații revine, în cele din urmă, guvernului german.
