Partidul Demokraatit (Democrații) câștigă alegerile în Groenlanda

Partidul Demokraatit (Democrații), un partid liberal care pledează pentru independența față de Regatul Danemarcei, dar gradual, a câștigat alegerile de marți în Groenlanda cu 30% din voturi. Lista condusă de Jens-Frederik Nielsen, un jucător de badminton de 33 de ani, a surprins în aceste alegeri, obținând de peste trei ori mai multe voturi decât acum patru ani. A doua forță ca număr de voturi (25%) a fost Naleraq, o formațiune populistă și radical independentistă, care susține inițierea cât mai curând a procesului de autodeterminare. Cele două partide din actuala coaliție de guvernare, Inuit Ataqatigiit (stânga) și Siumut (social-democrat), s-au prăbușit, pierzând jumătate din mandatele lor.

Alegerile parlamentare de marți din cea mai mare insulă de pe planetă, care au generat o atenție mediatică internațională fără precedent, au fost profund marcate de amenințările lui Donald Trump, care și-a manifestat în ultimele luni intenția de a anexa la Statele Unite acest teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, de o valoare geostrategică enormă, cu resurse naturale imense și doar 57.000 de locuitori. Președintele american a reiterat că “proprietatea și controlul” asupra Groenlandei este “o necesitate absolută” și nu a exclus utilizarea forței militare.

Cinci dintre cele șase partide care au candidat la alegeri sunt în favoarea secesiunii de Regatul danez. Principalele diferențe constau în când și cum să înceapă ruptura. Statutul de Autonomie, aprobat printr-un referendum în 2009, prevede dreptul la autodeterminare. Dacă o majoritate a Inatsisartut (Parlamentul groenlandez) ar vota în favoarea activării procesului de independență, mai întâi ar trebui să se ajungă la un acord cu Copenhaga cu privire la modul de realizare a separării; apoi, groenlandezii ar trebui să o aprobe printr-un referendum, și, în cele din urmă, ar fi necesară aprobarea în Parlamentul danez.

Groenlanda a fost o colonie daneză de la începutul secolului al XVIII-lea până în 1953, când a fost integrată în Regatul Danemarcei. Insula s-a transformat într-un teritoriu autonom al țării nordice după organizarea unui referendum în 1979, iar competențele sale au fost extinse semnificativ în 2009, deși apărarea, politica externă sau cea monetară depind încă în totalitate de țara scandinavă.

Demokraatit susține că Groenlanda ar trebui să devină un stat independent și un nou membru al ONU, dar nu stabilește o dată și consideră că mai sunt mulți pași de făcut înainte de a începe procesul de autodeterminare. Insula – de aproximativ 50 de ori mai mare decât Danemarca continentală și cu peste 80% din suprafață acoperită de un strat de gheață – depinde economic de Copenhaga, care trimite o subvenție anuală echivalentă cu peste 500 de milioane de euro, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul public groenlandez. Partidul câștigător al alegerilor susține că, pentru ca economia unei Groenlande independente să fie viabilă, trebuie mai întâi dezvoltată mineritul – există doar două mine active –, extracția de hidrocarburi sau turismul.

Naleraq, o formațiune care pledează pentru ruperea cât mai rapidă a tuturor legăturilor cu Danemarca și care, în timpul campaniei electorale, a fost cea mai puțin critică față de intențiile lui Trump, pe lângă punerea pe masă a semnării unui tratat de liberă asociere cu Statele Unite în schimbul sprijinului economic și al securității, a adunat 24,5% din voturi, dublu față de acum patru ani. Partidul condus de Pele Broberg, un om de afaceri și pilot de aviație, a condus confortabil numărătoarea voturilor în mare parte a nopții. A făcut ravagii în multe dintre cele mai mici și mai îndepărtate așezări, dar a obținut rezultate mult mai modeste în Nuuk, capitala, și în restul principalelor localități. Qulleq, singura formațiune care, alături de Naleraq, pariază pe lansarea secesiunii de Danemarca, a adunat puțin peste 1% din voturi și nu va avea reprezentare în Camera.

Susținătorii Naleraq au sărbătorit rezultatele la sediul partidului când conduceau numărătoarea voturilor, în zorii zilei de miercuri în Nuuk.

Marko Djurica (REUTERS)

Inuit Ataqatigiit, partidul ecologist și de stânga al prim-ministrului groenlandez, Múte Egede, care a împlinit marți 38 de ani, a ocupat locul al treilea cu puțin peste 20% din voturi, față de 36% în 2021. Partenerul său din guvern, social-democratul Siumut, a obținut un rezultat și mai prost, reușind să obțină doar 15% din sprijin, jumătate față de acum patru ani. Cele de marți au fost primele alegeri parlamentare care nu au fost câștigate nici de Siumut, nici de Inuit Ataqatigiit, singurele două formațiuni care au condus guverne în gigantica insulă arctică.

Atassut, singurul partid groenlandez care susține menținerea statu quo-ului, a ocupat locul al cincilea cu 7% din voturi, un rezultat foarte similar cu cel din 2021.

La încheierea numărătorii, la 3.30 (6.30 în Spania continentală), Nielsen, liderul Demokraatit, a declarat televiziunii groenlandeze că va purta discuții cu toate partidele pentru a forma un guvern. Când a fost întrebat specific despre Naleraq, el a declarat că nu poate ignora o listă care a obținut unul din patru voturi. Câștigătorul alegerilor a subliniat că este esențial să se adopte o “strategie calmă” față de Statele Unite și că este necesar “să se înceapă construirea unei baze” înainte de a se putea vorbi despre crearea unui stat independent.

Demokraatit va avea 10 din cele 31 de mandate ale Inatsisartut. Dacă ar aduna sprijinul celor opt deputați din Naleraq, sau al celor șapte din Inuit Ataqatigiit, ar atinge majoritatea necesară pentru a guverna. La scurt timp după anunțarea rezultatelor finale, prim-ministrul Egede i-a întins o mână lui Nielsen printr-o postare pe Facebook.