Premierul Bavariei, Markus Söder (CSU, 58 de ani), propune reducerea beneficiilor sociale (Bürgergeld) pentru refugiații ucraineni deja recunoscuți. În loc de actualele 563 de euro pe lună, aceștia ar urma să primească prestații conform Legii privind ajutoarele pentru solicitanții de azil, care se ridică la 441 de euro.

Argumentul principal al lui Söder este că ajutoarele sociale pentru cei care fug de război sunt prea costisitoare pentru contribuabilii germani.

Cu toate acestea, inițiativa se confruntă cu critici puternice. În primul rând, propunerea lui Söder este considerată dificil de implementat legal. În Germania, oamenii au dreptul de a se baza pe promisiunile făcute deja de stat, inclusiv în ceea ce privește prestațiile sociale. Prin urmare, această mișcare a fost etichetată ca fiind populistă și pur și simplu nedreaptă.

În al doilea rând, se ridică întrebarea discriminării: de ce ar trebui ca reducerea ajutoarelor să îi vizeze doar pe ucraineni, în timp ce alți refugiați recunoscuți din Siria, Afganistan, Eritreea și alte țări continuă să primească Bürgergeld? Această decizie, spun criticii, este arbitrară și greu de conciliat cu principiile statului de drept german.

În al treilea rând, chiar dacă ucrainenii nu ar fi intrat imediat în sistemul Bürgergeld, majoritatea s-ar fi calificat deja pentru acesta. Având un permis de ședere, ei au dreptul legal la aceste ajutoare sociale.

Se recunoaște că acordarea Bürgergeld refugiaților de război ucraineni încă din prima zi a sosirii lor, spre deosebire de alți migranți, a fost o greșeală retrospectivă, de asemenea populistă și arbitrară, și a iritat mulți localnici împotriva ucrainenilor.

Cu toate acestea, inițiativa actuală a lui Söder, se susține, ratează esența problemei. Contrar afirmațiilor sale că „nicio țară din lume” nu oferă ucrainenilor atât de mult ajutor social ca Germania, datele arată altceva. În Suedia, solicitanții de azil singuri din Ucraina primesc 818 euro pe lună, iar în Danemarca, chiar 873 de euro pe lună.

Cu toate acestea, proporția ucrainenilor care lucrează în aceste două țări este cu mult înaintea celei din Germania (Suedia 66%, Danemarca 58%, Germania 33%). Acest lucru demonstrează că nu nivelul ajutoarelor sociale este decisiv pentru motivația refugiaților (și, de altfel, a cetățenilor germani) de a-și căuta de lucru, ci lipsa de stimulente pentru a ieși din „plasa de siguranță” socială spre asumarea responsabilității personale și auto-întreținere.

Sistemul social al Germaniei suferă de lipsa stimulentelor pentru muncă și de lipsa sancțiunilor pentru toți cei care nu doresc să îl părăsească voluntar. Un număr disproporționat de beneficiari ucraineni de Bürgergeld este un simptom al acestei evoluții greșite, nu cauza ei.

În loc să inițieze reforme curajoase care ar aduce sistemul social german în ansamblu la standardele unui stat social modern, Söder își varsă nemulțumirea față de costurile (prea) mari tocmai pe ucrainenii afectați de război, care sunt cel mai puțin vinovați. „Sistemul nostru social este costisitor, acest populism este ieftin”, conchid criticii.

Notă: Aceasta include o subvenție de stat pentru chirie, care în Danemarca și Suedia face parte din ajutorul social. În Germania, costurile pentru cazare și încălzire ale beneficiarilor de Bürgergeld sunt, de asemenea, acoperite, dacă sunt considerate rezonabile.