
În câteva cuvinte
Cancelarul german Friedrich Merz a provocat o controversă politică cu evaluarea sa privind acțiunile Israelului de limitare a programului nuclear iranian. În ciuda criticilor, Merz își menține poziția, explicând-o ca o "evaluare realistă" a amenințării.
Declarația cancelarului federal al Germaniei, Friedrich Merz (CDU), despre "munca murdară" a Israelului în legătură cu programul nuclear iranian a atras un val de critici din partea concurenței politice. Socialistul Ralf Stegner a numit-o "foarte ciudată", iar opoziția a venit și din partea Verzilor, a Stângii și a partidului Sahrei Wagenknecht. Chiar și ministrul de externe al CDU, Johann Wadephul, s-a distanțat oarecum de afirmația despre "munca murdară".
Însă, se pare că aceste critici nu-l afectează! Conform informațiilor disponibile, Merz nici nu se gândește să-și retragă declarația făcută într-un interviu ZDF.
Din Cancelarie se transmite că șeful guvernului a folosit cuvântul "munca murdară" ca o evaluare personală, realistă, a modului în care ar trebui abordat programul nuclear al Iranului. Este convingerea sa profundă că politica nu trebuie să privească neajutorată cum mullahii construiesc bomba atomică și ar putea să o folosească împotriva Israelului. Germania nu poate influența direct războiul, dar dorește să insiste pe o soluție pașnică prin discuții diplomatice cu Iranul – și pe oprirea imediată a programului nuclear.
Johann Wadephul a refuzat să declare, într-o discuție cu Sandra Maischberger, dacă ar vorbi și el – la fel ca și cancelarul Friedrich Merz – despre faptul că Israelul, prin bombardamentele sale asupra instalațiilor nucleare din Iran, ar efectua "munca murdară" și pentru Germania.
Pe de altă parte, cancelarul primește mult sprijin din propriile rânduri.
Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pentru politică externă al grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, afirmă: "Cancelarul federal spune adevărul. Trebuie să ne dăm seama ce înseamnă o bombă atomică iraniană pentru securitatea Germaniei. Procesul de înarmare a Iranului a durat prea mult fără o presiune reală asupra regimului mullahilor."
"Lecția", spune Hardt, este "o politică externă activă care nu se teme de subiecte dificile". Concluzie: "Germania trebuie să acționeze unit și cu toate mijloacele disponibile pentru a-și apăra interesele. Faptul că Germania a fost mult timp cel mai mare partener comercial al Iranului nu s-a potrivit deloc cu situația de amenințare."
Expertul CDU în politică externă, Roderich Kiesewetter, apără de asemenea afirmația lui Merz, spunând: "Cancelarul federal Merz susține clar prin aceasta acțiunea israeliană de distrugere a capacităților nucleare militare ale Iranului. Astfel, el demonstrează leadership și stabilește liniile directoare ale politicii germane în relația cu Iranul. Este vorba despre o îngrădire justă a Iranului, atâta timp cât acesta neagă dreptul la existență al Israelului și urmărește arme nucleare. Aceasta trebuie să fie o cerință paneuropeană, cel puțin a 'troicii' (Franța, Germania și Marea Britanie, ai căror miniștri de externe se întâlnesc astăzi la Geneva cu omologul iranian)."
Mai multă fermitate împotriva "agenților teroriști ai Teheranului"
Germania nu vrea și nu se va implica în război – dar: măsuri de securitate mai intensive sunt indispensabile, în opinia CSU, pe teritoriul german.
Șeful grupului de land al CSU, Alexander Hoffmann, a declarat: "Loviturile Israelului împotriva Iranului trebuie să fie un prilej pentru expulzarea agenților teroriști ai Teheranului și din Germania." În ultimii ani, coaliția de guvernare a fost adesea prea ezitantă, așa cum a arătat drumul lung către închiderea Moscheei Albastre din Hamburg. Hoffmann a anunțat: "Noul guvern federal va acționa cu maximă fermitate împotriva asociațiilor islamiste și a agenților teroriști iranieni, precum și a susținătorilor, finanțatorilor și persoanelor din spate ale acestora pe teritoriul german."