În câteva cuvinte
Franța este scena unor proteste ample împotriva guvernului Macron, declanșate de planurile de austeritate, soldate cu violențe și zeci de arestări. Mișcarea, organizată de forțe de stânga, a paralizat mai multe orașe, determinând mobilizarea unor forțe considerabile de poliție.
Franța se confruntă cu un val masiv de proteste care a cuprins marile orașe ale țării, după căderea guvernului și numirea unui nou prim-ministru. Sub sloganul „Bloquons tout” („Să blocăm totul”), zeci de mii de francezi au ieșit în stradă, exprimându-și furia față de planurile eșuate de austeritate ale președintelui Emmanuel Macron.
În acest context, pe 10 septembrie, în Franța au izbucnit revolte care au dus deja la numeroase arestări. Dimineața, la Paris, au fost înregistrate primele confruntări: protestatarii au încercat să paralizeze circulația pe centura orașului și au blocat accesul la școli și depouri de autobuze. În capitală, unde au fost mobilizați 6000 de polițiști, până la ora 8 dimineața au fost efectuate 65 de rețineri. S-au raportat cazuri de aruncare de pubele spre forțele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene.
Guvernul francez, confruntat cu un deficit bugetar semnificativ, a propus anterior măsuri de austeritate, inclusiv anularea a două sărbători legale. Aceste inițiative, nefiind susținute de parlament, au condus la o moțiune de cenzură și la demisia cabinetului condus de prim-ministrul François Bayrou. A doua zi, Macron l-a numit noul premier – fostul ministru al apărării Sébastien Lecornu, ceea ce, însă, nu a diminuat gradul de nemulțumire publică, deoarece se presupune că direcția politică va rămâne aceeași.
Protestele, denumite „Mișcarea din 10 Septembrie”, sunt organizate în principal de forțele de stânga și sindicate. Ministrul de interne în exercițiu, Bruno Retailleau, a făcut apel la calm, subliniind inacceptabilitatea violenței și condamnând „ultra-violenții ultra-stângi” pentru încercările de a deturna mișcarea.
Pe lângă Paris, acțiuni de protest și blocaje rutiere au avut loc în Strasbourg, Marsilia, Toulouse, Lyon, Montpellier, Rennes și Rouen. Autoritățile au mobilizat până la 80 000 de polițiști pentru a gestiona revoltele, în timp ce numărul protestatarilor ar putea ajunge la 100 000 de persoane. Actualul val de nemulțumiri amintește de mișcarea „Vestelor Galbene” de la sfârșitul anului 2018 – începutul anului 2019, însă de această dată protestele au o conotație de stânga clară și se distanțează explicit de partidele de extremă dreapta, precum „Adunarea Națională” a lui Marine Le Pen.
