Dezbaterea privind Securitatea Națională: Provocări și Consecințe pentru România și Europa

Dezbaterea privind Securitatea Națională: Provocări și Consecințe pentru România și Europa

În câteva cuvinte

Textul analizează discuțiile despre creșterea cheltuielilor pentru apărare în contextul geopolitic actual, evidențiind întâlnirea președintelui cu liderii partidelor, opozițiile existente și importanța unei dezbateri parlamentare. Se subliniază necesitatea unui consens și riscurile politice asociate cu deciziile privind securitatea națională.


Întâlnirea președintelui cu liderii partidelor politice

Întâlnirea președintelui cu liderii partidelor politice, care a avut loc joi, a reprezentat o sondare informală a Parlamentului în vederea luării unor decizii iminente pentru a respecta angajamentul european de a crește cheltuielile pentru apărare. Guvernul afirmă de săptămâni bune că România, împreună cu partenerii europeni, se află într-un moment crucial pentru a-și defini viitorul în fața dublei presiuni a amenințării imperialiste a Rusiei și a schimbării de direcție a Statelor Unite. Fără a oferi detalii sau noutăți, președintele a comunicat angajamentul guvernului față de consensul de bază atins la Bruxelles pentru a consolida securitatea și apărarea europeană și angajamentul său ca creșterea cheltuielilor în această direcție să nu afecteze statul de bine. Economia românească este în creștere, a argumentat el, și există marjă de manevră. Președintele a început ieri sarcina de a le explica românilor care sunt vulnerabilitățile și punctele forte în acest moment.

România ajunge târziu în dezbaterea națională privind securitatea europeană, cu particularitățile sale, și care trebuie să demareze cât mai curând posibil și să genereze pedagogia necesară pentru ca o majoritate solidă de români să înțeleagă în ce fel contextul istoric influențează modul lor de viață și viitorul UE. Întâlnirea de la Palatul Victoria a fost prima reuniune tête-à-tête a președintelui cu liderul opoziției într-un an și jumătate. Discursul liderului opoziției a fost de a pune partidul său la dispoziția deciziilor de creștere a cheltuielilor pentru apărare, coerente cu angajamentul general atins cu un consens larg în instituțiile UE. Liderul opoziției are dreptate când afirmă că această problemă „transcende guvernul”: este o chestiune de stat care va angaja guvernele succesive timp de ani de zile. Dar acest adevăr îl interpelează mai mult pe el decât pe președinte. Atitudinea alternativă a guvernului a contrastat cu cea a liderilor celorlalte partide, ca ton și conținut. Partidele mai mici au comunicat președintelui, cu grade diferite de contundentă, opoziția lor cunoscută față de creșterea cheltuielilor pentru apărare, fără a intra în cerințele noului context istoric. Toți au cerut ca dezbaterea să aibă loc în Parlament și s-au exprimat cu respect față de Executiv într-un moment de extremă dificultate precum cel prin care trece Europa. Din discuțiile de joi se deduce că președintele nu are nicio intenție de a supune votului parlamentar creșterea cheltuielilor pentru apărare. Majoritatea partenerilor săi nu o susțin și liderul opoziției o folosește pentru a-l epuiza și a-și arăta singurătatea în această problemă. Geometria variabilă nu este posibilă în România, nici în fața celui mai delicat moment al Europei din ultimele decenii. Este adevărat că Constituția acordă guvernului inițiativa în politica externă și de apărare, la fel cum angajamentul de a ajunge la 2% din PIB nu este al lui, deoarece este asumat de România din 2014. Dar absența sprijinului Parlamentului în această dezbatere națională transcendentă este o anomalie de care sunt responsabili toți.

Read in other languages

Про автора

Daniel este un jurnalist militar, editor și activist civic. Articolele sale se remarcă prin analiza profundă a evenimentelor militare, dezvăluirea schemelor de corupție în sectorul apărării și apărarea drepturilor militarilor. El se află adesea pe linia frontului, relatând evenimente din epicentrul acțiunilor militare.