Ceea ce ar fi trebuit să fie un proces electoral normal în România, o democrație a UE, a derivat într-o convulsie politică ce durează încă și care evidențiază vulnerabilitatea în fața ingerinței rusești și modul în care mișcările populiste de extremă dreapta profită de aceasta.

Tribunalul Constituțional al țării a decis săptămâna trecută să-l excludă pe candidatul pro-rus Călin Georgescu de la viitoarele alegeri din mai. Anterior, în noiembrie, a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale în care Georgescu a fost câștigător împotriva tuturor așteptărilor, cu o campanie desfășurată mai ales pe rețelele sociale. Comisia electorală română și UE au detectat dovezi de ingerință străină. Sunt decizii fără îndoială controversate, dar care deschid un precedent important în Uniune în contextul dezinformării și intervenției rusești în procesele electorale care urmăresc să slăbească democrațiile occidentale.

Investigații ale autorităților române și ale UE au relevat modul în care diverse atacuri cibernetice și campanii de dezinformare conduse de la Moscova au influențat procesul electoral românesc din noiembrie trecut. Decizia Curții Constituționale de a anula aceste alegeri a fost un pas necesar pentru a proteja democrația română, față de opțiunea de a accepta rezultatele unor alegeri clar manipulate doar pentru a evita un cutremur politic. Anularea alegerilor este o decizie foarte gravă, dar se aliniază cu principiul UE că nu se pot face concesii dușmanilor libertății.

Excluderea lui Georgescu de la alegerile din mai este, de asemenea, justificată. Înalta Curte română îl descalifică pe liderul populist, cunoscut sub numele de „mesia de pe TikTok” și susținut de constelația ultra internațională, din cauza neregulilor în finanțarea campaniei sale și a implicării sale în activități care atentează la ordinea constituțională. Magistrații subliniază, de asemenea, că legăturile candidatului populist cu organizații fasciste și antisemite reprezintă o amenințare la adresa valorilor democratice și a drepturilor omului.

Ceea ce s-a întâmplat în România este un exemplu izbitor despre modul în care influența rusă poate infiltra procesele electorale europene pentru a destabiliza democrațiile și a slăbi coeziunea UE. Moscova sprijină mișcări și candidați extremiști pentru a eroda încrederea în instituțiile democratice și a promova agende autoritare. Este esențial ca democrațiile europene să își consolideze mecanismele de protecție împotriva ingerințelor străine, cum ar fi prevenirea răspândirii dezinformării și insistența asupra educației civice. Și, uneori, să aplice măsuri legitime și drastice atunci când există dovezi că procesul democratic a fost pus în pericol.