Președintele Curții Constituționale, Cándido Conde-Pumpido, a invocat marți moștenirea Cortesurilor din 1812 și a Constituției din 1978 pentru a cere o nouă etapă de dialog care să facă posibilă recuperarea consensului și a "marilor acorduri democratice".

Președintele Curții Constituționale, Cándido Conde-Pumpido, a invocat marți moștenirea Cortesurilor din 1812 și a Constituției din 1978 pentru a cere o nouă etapă de dialog care să facă posibilă recuperarea consensului și a "marilor acorduri democratice".

Organismul de garanții s-a reunit marți într-o ședință plenară extraordinară desfășurată la Cádiz, la finalul căreia Conde-Pumpido a făcut declarații în care a subliniat că "independența și autonomia magistraților Curții sunt perfect garantate de Constituție". A adăugat că activitatea lor este întotdeauna supusă criticilor, dar că instanța rămâne "imperturbabilă" în fața celor cu caracter politic, și nu juridic.

Ședința plenară extraordinară de la Cádiz a urmărit comemorarea a 45 de ani de la înființarea Curții Constituționale, și a făcut acest lucru în orașul care a dat naștere Constituției din 1812, datorită semnificației sale istorice.

Ședința plenară extraordinară de la Cádiz a urmărit comemorarea a 45 de ani de la înființarea Curții Constituționale, și a făcut acest lucru în orașul care a dat naștere Constituției din 1812, datorită semnificației sale istorice. Pentru a da un exemplu, organismul de garanții a aplicat el însuși principiul căutării consensului intern și a dezbătut mai multe chestiuni în care unanimitatea era garantată, aprobând mai multe hotărâri privind drepturile sociale care au acordat protecție cererilor formulate. În plus, Curtea, prin intermediul președintelui său, și-a apărat cu fermitate legitimitatea și independența, încercând să se distanțeze, inclusiv fizic, de controversele periodice legate de deciziile sale.

După ce a vorbit în fața presei, Conde-Pumpido a participat la un eveniment instituțional în cadrul căruia a definit Constituția drept "rezultatul unui pact politic și social încheiat între toți pentru a conviețui în mod civilizat".

După ce a vorbit în fața presei, Conde-Pumpido a participat la un eveniment instituțional în cadrul căruia a definit Constituția drept "rezultatul unui pact politic și social încheiat între toți pentru a conviețui în mod civilizat". Este vorba – a adăugat el – de un acord care "garantează, în mod indiscutabil, unitatea indisolubilă a națiunii spaniole și soliditatea statului social și democratic de drept". Pentru a garanta perpetuarea acestui pact – a explicat ulterior Conde-Pumpido – organismul de garanții trebuie să rămână "în afara" criticii politice. În declarațiile sale în fața presei, a aprofundat aceste idei, citându-l pe fostul președinte al Curții, Francisco Tomás y Valiente, care afirma că toate hotărârile Curții Constituționale vor primi "fie aplauze, fie critici". A apărat utilitatea criticilor cu caracter juridic, deoarece "ajută la reflecție", spre deosebire de cele cu caracter politic, pe care magistrații nu le iau în considerare, deoarece "în mod normal, provin din sectoare politice care nu sunt de acord cu hotărârea" respectivă.

Pentru a completa această idee, Conde-Pumpido s-a referit la schimbările de guvern înregistrate pe parcursul celor 47 de ani de existență a Constituției, schimbări care au însemnat variații în orientarea ideologică a legilor.

Pentru a completa această idee, Conde-Pumpido s-a referit la schimbările de guvern înregistrate pe parcursul celor 47 de ani de existență a Constituției, schimbări care au însemnat variații în orientarea ideologică a legilor. În diferite etape – a explicat el – au fost necesare acorduri între diferite forțe politice, rezultând norme care poate nu au răspuns la propunerile inițiale ale partidelor, dar cu scopul de a garanta o majoritate parlamentară care să favorizeze un guvern stabil. "Noi – a spus Conde-Pumpido – nu intrăm în această chestiune politică, intrăm în textul final aprobat de parlamentari și în măsura în care acest text contravine sau nu Constituției".

"Evident – a continuat el – legile sunt rezultatul unei decizii de consens care se adoptă în Parlament ca un ansamblu de opinii ale politicienilor și ca obiect al unei dezbateri, iar noi respectăm acest lucru", deoarece "apoi, tot ce trebuie să facem este să verificăm dacă legea este constituțională sau neconstituțională, dar pentru asta nu luăm deloc în considerare opiniile politicienilor".

"Evident – a continuat el – legile sunt rezultatul unei decizii de consens care se adoptă în Parlament ca un ansamblu de opinii ale politicienilor și ca obiect al unei dezbateri, iar noi respectăm acest lucru", deoarece "apoi, tot ce trebuie să facem este să verificăm dacă legea este constituțională sau neconstituțională, dar pentru asta nu luăm deloc în considerare opiniile politicienilor". A explicat, de asemenea, în acest sens, că pot exista, în timp, variații legislative, legi contradictorii cu altele anterioare, și toate acestea pot fi constituționale. "Dacă, la un moment dat, legea intră în conflict cu Constituția – a adăugat el – atunci o declarăm neconstituțională, fără a intra în comentariile politice care s-au putut face".

În ceea ce privește hotărârile care au eliminat sau redus pedepsele în cazul ERE din Andaluzia, impuse de Curtea Supremă, Conde-Pumpido a subliniat că, la Curtea Constituțională, se primesc anual aproximativ 6.000 de recursuri de amparo împotriva hotărârilor Curții Supreme și că, în 2024, doar 17 dintre aceste contestații au fost admise.

În ceea ce privește hotărârile care au eliminat sau redus pedepsele în cazul ERE din Andaluzia, impuse de Curtea Supremă, Conde-Pumpido a subliniat că, la Curtea Constituțională, se primesc anual aproximativ 6.000 de recursuri de amparo împotriva hotărârilor Curții Supreme și că, în 2024, doar 17 dintre aceste contestații au fost admise. Acest lucru implică – a spus el – faptul că doar "în mod excepțional" se anulează hotărârile Curții Supreme. În astfel de cazuri – a adăugat el – "obligația noastră este să adaptăm această hotărâre la interpretarea supremă pe care o face Curtea Constituțională".

Ședința plenară a Curții și evenimentul instituțional ulterior au avut loc la Oratoriul San Felipe Neri, unde au avut loc ședințele Cortesurilor Generale începând cu 1811 și unde, în 1812, a fost aprobată prima Constituție spaniolă.

Ședința plenară a Curții și evenimentul instituțional ulterior au avut loc la Oratoriul San Felipe Neri, unde au avut loc ședințele Cortesurilor Generale începând cu 1811 și unde, în 1812, a fost aprobată prima Constituție spaniolă. La evenimentul instituțional au participat, printre alte autorități, primarul orașului Cádiz, Bruno García de León, și consilierul pentru justiție, administrație locală și funcție publică al Guvernului Andaluziei, José Antonio Nieto Ballesteros.