Germania face o cotitură istorică pentru a se reînarma masiv, iar Polonia aplaudă cu entuziasm. Este, cu siguranță, unul dintre cele mai clare semnale ale schimbării radicale de direcție a unei Europe construită cu pacea ca mantră și care acum trebuie să se remilitarizeze pentru a păstra, tocmai, acea construcție europeană care a fost atât de greu de consolidat. Cartea albă privind viitorul apărării europene, prezentată miercuri la Bruxelles, se dorește a fi ghidul pentru această tranziție, care va necesita finanțare extraordinară pentru următorii ani.

Comisia Europeană este deschisă și chiar dispusă să suspende pentru mai mult timp regulile fiscale, astfel încât țările cu dificultăți, printre care și Spania, să-și mărească cheltuielile pentru apărare.

"Avem o oportunitate unică de a consolida industria europeană de apărare", a subliniat Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, Kaja Kallas, prezentând miercuri, împreună cu comisarul pentru Apărare, Andrius Kubilius, diferitele planuri și instrumente cu care Executivul european dorește să profite de această oportunitate. Unul dintre elementele cheie pentru aceasta – și pentru a-l liniști pe președintele american Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării disponibilitatea Washingtonului de a continua să fie umbrela de securitate europeană dacă Bătrânul Continent nu cheltuiește mai mult pentru propria apărare – este așa-numita clauză de derogare de la pactul de stabilitate. Regulile fiscale ale UE limitează deficitul anual maxim al țărilor la 3% din PIB-ul lor, iar această clauză îngheață această obligație pentru o anumită perioadă. În acest caz, țărilor li se va permite să cheltuiască pentru apărare până la 1,5% în plus din PIB peste plafonul de deficit, fără a fi penalizate. Această măsură a fost deja anunțată în urmă cu câteva săptămâni de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Dar în documentele prezentate miercuri în capitala Belgiei, cu mai puțin de 24 de ore înainte ca șefii de stat și de guvern ai celor 27 să se reunească din nou, având apărarea și reînarmarea ca punct central al noului lor summit (al treilea în mai puțin de două luni, un alt semn al schimbării de eră pe care o trăiește Europa), se oferă mai multe indicii și, mai ales, mai multă flexibilitate pentru a utiliza acest instrument considerat urgent: de fapt, îndeamnă partenerii comunitari care doresc să-l utilizeze să-și prezinte cererile "înainte de sfârșitul lunii aprilie".

Într-o comunicare prezentată împreună cu Cartea albă, axată pe "reajustarea" cheltuielilor pentru apărare cu pactul de stabilitate, termenul inițial pentru utilizarea clauzei de derogare este stabilit la patru ani începând cu 2025, în conformitate cu obiectivul de a avea anul 2030 ca țintă pentru autonomia europeană în domeniul apărării, așa cum a stabilit Von der Leyen. Dar, și aici intervine "flexibilitatea sporită" preconizată, așa cum a subliniat Kubilius, se precizează că "legislația permite o revizuire a situației înainte de data de expirare [a clauzei], pentru a lua în considerare o posibilă prelungire" a excepției fiscale. Fără a o menționa, aceasta constituie un semnal clar către Germania, care a solicitat în mod deschis ca această clauză să fie un instrument pe termen lung și nu doar pentru a răspunde urgenței actuale – cu un război în Ucraina și Washingtonul din ce în ce mai îndepărtat de interesele Europei – în conformitate cu efortul imens pe care tocmai l-a făcut Berlinul prin aprobarea unei reforme constituționale pentru a cheltui sute de miliarde pentru apărare, infrastructură și mediu. Propunerea argumentează, de asemenea, că, dat fiind faptul că în domeniul contractelor de echipamente militare, uneori, data de livrare este lungă și, prin urmare, poate fi mai mare decât perioada clauzei de suspendare, se propune ca toate cheltuielile angajate în timpul celor patru ani de marjă fiscală, dar care devin efective într-un moment ulterior, să poată fi compatibilizate cu măsura de flexibilizare, cu condiția să se demonstreze că contractele au fost semnate în perioada-cadru stabilită. Pe de altă parte, Bruxelles-ul stabilește acum ca punct de referință pentru acea creștere de 1,5% a cheltuielilor militare anul 2021, argumentând că a fost "imediat anterior circumstanțelor excepționale care au provocat activarea clauzei de derogare naționale", adică ofensiva rusă în Ucraina. Astfel, atinge două obiective. Pe de o parte, Bruxelles-ul le transmite explicit acelor țări care, precum Polonia, și-au crescut enorm cheltuielile pentru apărare de atunci (Varșovia a trecut de la 2,10% în 2021 la 4,12% trei ani mai târziu), că această circumstanță va fi luată în considerare la evaluarea procedurilor de deficit excesiv în care au intrat multe dintre ele. "Dacă depășirea creșterii cheltuielilor nete observate poate fi explicată în totalitate printr-o creștere a cheltuielilor pentru apărare și această depășire se menține la maximum 1,5% din PIB, Comisia nu va recomanda măsuri de executare", promite. În același timp, această dată de bază urmărește să încurajeze cheltuieli mai mari pentru acele țări care abia depășesc sau nici măcar nu ajung încă la 2% din cheltuielile pentru apărare convenite de NATO – și despre care se vorbește deja că vor fi majorate, în vederea reuniunii anuale a Alianței Atlantice, din iunie, la peste 3% – , obținând acestea garanția că nu li se vor calcula negativ cheltuielile în deficitele lor naționale. Este cazul Spaniei, aflată acum la coada cheltuielilor pentru apărare în NATO, cu 1,28%, dar și al Italiei (1,49%), Portugaliei (1,55%), Țărilor de Jos (2,05%) sau chiar Germaniei (2,12%). Dacă Bruxelles-ul este dispus să facă atâtea compromisuri în materie fiscală, este pentru că reînarmarea europeană nu poate aștepta. "Problema cu cheltuielile pentru apărare este că, atunci când ai nevoie de ele, este deja prea târziu", a subliniat Kallas. "Trebuie să investim înainte; dacă nu o facem acum, în patru sau cinci ani va fi prea târziu", a insistat estonianca, prezentând o parte din Cartea albă care, așa cum a anunțat deja Джерело новини, nu numai că îndeamnă la o creștere masivă a cheltuielilor pentru apărare, ci analizează și care sunt "lacunele" în capacitățile militare critice care trebuie rezolvate, propune proiecte comune și achiziții comune de materiale cheie – cum ar fi sisteme de apărare antiaeriană sau antirachetă, drone, muniții și elemente pentru războiul electronic – sau consolidarea alianțelor cu țări prietene din afara granițelor europene. Cu privirea îndreptată spre reuniunea de joi de la Bruxelles, Kubilius a insistat că prioritatea trebuie să fie "implementarea, implementarea, implementarea" a tot ceea ce s-a propus. "Pe Putin nu-l vom descuraja citindu-i Cartea noastră albă" de apărare, a spus el. "Îl vom descuraja dacă transformăm Cartea albă în acțiune și o folosim pentru a construi drone, tancuri și artilerie pentru apărarea noastră. Aceasta este ambiția noastră: să-l descurajăm pe Putin cu dovezi clare că nu suntem doar mai puternici în economia noastră, ci și cu voința noastră politică democratică și capacitățile noastre de apărare", a rezumat el.