În câteva cuvinte
Berlinul a instituit ziua de 15 martie ca zi oficială împotriva islamofobiei, la inițiativa CDU și SPD. Totuși, inițiativa este criticată pentru lipsa de claritate privind definiția „islamofobiei” și pentru potențialul de a descuraja critica legitimă la adresa Islamului. Există temeri că această zi ar putea deveni un instrument de cenzură, afectând inclusiv reformatorii musulmani care sunt deja amenințați pentru opiniile lor.
Berlin – Ziua de 15 martie va fi sărbătorită oficial în Berlin ca „Zi de acțiune și comemorare împotriva islamofobiei”.
Acest lucru a fost anunțat luni, într-o declarație comună, de liderii grupurilor parlamentare CDU și SPD din Camera Reprezentanților, Dirk Stettner și Raed Saleh. „15 martie va fi încă o zi care leagă Berlinul de lume, unită în lupta împotriva discriminării, violenței, urii și instigării”, se arată în declarație.
„Berlinul reprezintă diversitatea și coeziunea tuturor religiilor”, a declarat Dirk Stettner. „Scopul nostru trebuie să fie ca toți berlinezii … să poată trăi liber”, a spus Raed Saleh.
Ce anume se va întâmpla în „Ziua de acțiune și comemorare” a rămas neclar. Cei doi nu au explicat nici unde apare în Berlin „islamofobia” care trebuie combătută și nici ce se înțelege exact prin acest termen.
Zilele comemorative se referă la un eveniment concret. Exemple de zile comemorative sunt 27 ianuarie (eliberarea Auschwitzului în 1945), 17 iunie (revolta populară din RDG în 1953) și 20 iulie (atentatul asupra lui Hitler în 1944).
Niciun context specific pentru Berlin
Pentru islamofobia identificată de Stettner și Saleh nu există un context specific în Berlin. ONU a declarat în 2022 ziua de 15 martie drept „Ziua Internațională de Combatere a Islamofobiei”, ca reacție la masacrul din 2019, când un terorist de extremă dreapta a ucis 51 de musulmani într-o moschee din Christchurch (Noua Zeelandă).
În Berlin nu există violență teroristă împotriva musulmanilor. Asociațiile moscheilor sunt amenințate anonim din când în când, cum a fost cazul recent al moscheii Yeni din Neukölln pe 3 martie. Acest lucru nu este însă comparabil cu pericolul real la care sunt expuși, de exemplu, evreii. Nu există o zi comemorativă împotriva antisemitismului și nici nu este planificată de Stettner și Saleh.
Pericolul cenzurii și al interdicțiilor de gândire
Dacă vor să denunțe islamofobia în fiecare an pe 15 martie, trebuie să explice ce anume înseamnă acest lucru. Adesea, critica la adresa Islamului este deja clasificată drept ostilă. Despre asta poate povesti palestinianul de origine și critic al Islamului, Ahmad Mansour. El locuiește în Berlin, este musulman, dorește reformarea și liberalizarea Islamului și este amenințat cu moartea atât de des pentru asta, încât trebuie protejat de gărzi de corp.
Și când egipteanul de origine Hamed Abdel-Samad vrea să citească în Berlin din cartea sa („Islam – o istorie critică”), lectura este întreruptă de musulmani furioși. El spune că în Liban poate vorbi mai liber despre Islam decât în Berlin. Și reformatoare precum Seyran Ateş, Naïla Chikhi, Necla Kelek, Güner Balci și Mina Ahadi sunt permanent etichetate drept islamofobe.
Cine critică creștinismul este considerat progresist și primește aplauze. Cine abordează public Islamul cu critici este rapid etichetat drept islamofob sau chiar rasist. Există pericolul ca ziua comemorativă planificată să se transforme într-o zi a cenzurii și a interdicțiilor de gândire.
