La ceremonia de învestire a lui Donald Trump

La ceremonia de învestire a lui Donald Trump, s-a petrecut o scenă care rezumă perfect ce se întâmplă în Statele Unite. Proaspătul președinte a promis că va schimba numele Golfului Mexic, redenumindu-l Golful Americii. O imagine a fost intens mediatizată: Hillary Clinton a izbucnit în râs, afișând o superioritate și un dispreț evident față de Donald Trump. Această imagine ilustrează sentimentele multor elite educate din Statele Unite și din alte părți ale lumii: îl consideră pe liderul american un politician excentric, cu resurse educaționale limitate. Dar realitatea este mult mai complexă.

Democrațiile noastre se trag din Iluminism

Democrațiile noastre se trag din Iluminism. Gânditori precum Montesquieu, Voltaire, Rousseau, Locke sau Hobbes au fundamentat și dezbătut separarea puterilor, libertățile individuale, guvernarea reprezentativă sau libertatea religioasă. Iluminiștii au transformat rațiunea, cunoașterea și știința în principiile pe care se bazează societățile noastre. În acești 200 de ani, Iluminismul a avut mulți dușmani: reacționarii care doreau să se întoarcă la Vechiul Regim, autoritarii care justifică principiul autorității asupra națiunii sau poporului...

De la marea criză din 2008

De la marea criză din 2008, democrațiile se confruntă cu un nou inamic: nemulțumirea cetățenilor și deteriorarea instituțiilor. Cetățenii văd de ceva vreme cum le scade bunăstarea și au o incertitudine enormă cu privire la viitor. Mai mult, nu găsesc în politică răspunsuri la cerințele lor. Astfel, mulți oameni, în special tinerii, caută soluții în alte spații, iar noile tehnologii umplu acest gol. Rețelele sociale creează noi repere: persoane care nu prețuiesc foarte mult educația, fac demonstrații de lux și afirmă că câștigă bani rapid și ușor. Acestea generează așteptări care sfârșesc prin a produce frustrare, în special în rândul tinerilor.

În plus, schimbările tehnologice

În plus, schimbările tehnologice au produs o nouă elită care deține averi mari și se laudă că s-a realizat pe cont propriu (deși nu este întotdeauna adevărat). Și această trăsătură este cea care unește noile elite politice și economice din Statele Unite: de la Elon Musk până la J. D. Vance. Povestea acestuia din urmă se conectează cel mai bine cu bărbații albi care se simt perdanți ai globalizării, ai declinului industrial sau ai imigrației. De fapt, hillbillies sau țăranii rurali reprezintă una dintre cele mai numeroase baze electorale ale republicanilor în ultima vreme.

Așadar, ne aflăm acum în fața a două elite

Așadar, ne aflăm acum în fața a două elite care concurează pentru putere. Pe de o parte, liberalii-progresiști se simt moștenitori ai valorilor Iluminismului, locuiesc în marile orașe și au ca prioritate combaterea schimbărilor climatice. Dar există o problemă: simt o anumită superioritate morală față de ceilalți. Și această aroganță este percepută de o parte a cetățenilor. Strigătul împotriva castei pe care l-am auzit acum câțiva ani nu a dispărut nici astăzi. Dar, dacă atunci a fost capitalizat de stânga, acum este condus de extrema dreaptă. În plus, mobilitatea socială a stagnat, iar această elită ilustrată este percepută ca un grup select îndepărtat de cetățeni.

Pe de altă parte, există o nouă elită

Pe de altă parte, există o nouă elită care simte că nu datorează nimic nimănui și crede că sistemul i-a maltratat. Este un sentiment împărtășit de o parte a cetățenilor, în special de bărbații albi din America rurală și din suburbiile marilor orașe. Toți aceștia, cetățeni și noua conducere, experimentează un profund dispreț față de clasele de sus liberal-progresiste. Proiectul politic al acestor noi lideri este de a transfera experiențele lor personale în management, înțelegând deciziile ca pe o simplă decizie cost-beneficiu, fără a lua în considerare niciun alt principiu moral sau etic. Democrația li se pare doar un mijloc de a ajunge la putere, dar nu văd în ea realizarea unor idealuri.

Nu este prima dată când democrația se simte amenințată

Nu este prima dată când democrația se simte amenințată, dar acum există două noutăți. În momentele anterioare, sfârșitul democrației era un eveniment rapid și cu o doză mare de violență, cum ar fi o lovitură de stat sau un război civil. Acum, în schimb, dușmanii democrației vor să ajungă prin vot. Și, spre deosebire de anii treizeci ai secolului trecut, nu vor să pună capăt sistemelor noastre politice dintr-o singură mișcare. Mai degrabă, ne confruntăm cu eroziunea instituțiilor, restrângerea libertăților și reducerea drepturilor unor grupuri. Vor să facă acest lucru treptat și cu complicitatea unei părți a populației.

În concluzie

În concluzie, ne aflăm în fața unei bătălii în care se decide viitorul Statelor Unite și, prin extensie, al restului democrațiilor. Eșecul politicii din ultima vreme, împreună cu apariția unei noi elite, a deschis o fereastră de oportunitate pentru rețete pe care le cunoaștem deja din trecut și care nu fac decât să deterioreze principiile pe care se bazează sistemele noastre politice: valorile Iluminismului. Până în prezent, democrația reprezentativă a câștigat întotdeauna bătălia. Să sperăm că va fi din nou așa.

Ignacio Urquizu este profesor de sociologie la Universitatea Complutense din Madrid și fost deputat al PSOE.