Un nou studiu aruncă lumină asupra particularităților de vorbire ale politicienilor germani de top, analizând viteza lor de vorbire și utilizarea cuvintelor de umplutură.

Experții în lingvistică au examinat discursurile miniștrilor și liderilor de partid din Bundestag pentru a identifica stilurile lor unice de comunicare. Analiza **vorbirii politicienilor germani** a permis determinarea cine dintre aceștia vorbește cel mai repede și cine încetinește ritmul, folosind diverse tehnici, inclusiv **cuvinte de umplutură**.

Conform studiului, cel mai rapid vorbitor este ministrul Finanțelor de la SPD, care rostește în medie 155 de cuvinte pe minut, semnificativ peste media colegilor săi (134 de cuvinte pe minut). Pe locul doi la **viteză de vorbire** se situează ministrul pentru Afaceri Spațiale de la CSU, cu 154 de cuvinte pe minut.

Cancelarul federal de la CDU demonstrează un ritm mediu, puțin sub media generală – 127 de cuvinte pe minut. Cel mai lent vorbitor s-a dovedit a fi ministrul Muncii de la SPD, a cărei viteză este de doar 108 cuvinte pe minut.

Experții subliniază că **viteza de vorbire** a politicienilor influențează direct percepția audienței. Un ritm rapid poate crea impresia de hotărâre, dar riscă să suprasolicite ascultătorii, îngreunând înțelegerea conținutului. Un ritm lent, dimpotrivă, ajută la asigurarea că fiecare cuvânt este înțeles. De exemplu, Lars Klingbeil (SPD) poate demonstra putere prin stilul său, în timp ce Bärbel Bas (SPD) acordă mai multă atenție clarității exprimării.

Studiul a dezvăluit, de asemenea, cine dintre politicieni recurge cel mai des la **cuvinte de umplutură**, precum "ăăă" și "mmm". Lider în utilizarea lor este ministrul Afacerilor Externe de la CDU – 2,2% din discursurile sale constau în astfel de cuvinte de umplutură, o proporție de aproape două ori mai mare decât media.

Un exemplu interesant de "îndulcitor de limbaj" este numit liderul Bavariei de la CSU, Markus Söder. Acesta folosește, de asemenea, activ cuvinte de umplutură, deși nu "ăăă-ie" la fel de des. În vorbirea sa, analiștii au numărat numeroase repetări ale unor cuvinte precum "adică" (34 de ori), "cumva" (12 ori), "gen" (9 ori) și "foarte" (64 de ori). Potrivit cercetătorilor, astfel de cuvinte pot face discursul mai autentic și pot crea o conexiune cu audiența. Este de remarcat că un "ăăă" nesigur nu a apărut niciodată pe buzele lui Söder, doar de trei ori a spus "mmm".

Lingviștii recomandă adoptarea căii de mijloc. Utilizarea țintită și moderată a cuvintelor de umplutură poate face limbajul mai viu și mai uman, dând publicului senzația că are de-a face cu o personalitate autentică. Cu toate acestea, utilizarea lor excesivă riscă să facă discursul imprecis sau să dea impresia de nepregătire.

Studiul s-a bazat pe **analiza vorbirii** și transcrierile discursurilor miniștrilor și liderilor de partid din Bundestag.