Virusul RSV: Simptome, tratament și prevenire

Ce este Virusul Sincițial Respirator (RSV)?

Este o simplă răceală sau v-a prins virusul RSV? Acest virus neplăcut se răspândește rapid. Inițial, simptomele sunt greu de distins de cele ale unei răceli comune. Poate deveni periculos în special pentru bebeluși și copiii mici. Dar și pentru persoanele cu afecțiuni preexistente, poate avea consecințe grave asupra sănătății.

Citiți aici toate informațiile importante despre RSV.

Ce înseamnă RSV?

Abrevierea «RSV» provine de la «Respiratory Syncytial Virus» (Virusul Sincițial Respirator). Este un agent patogen care provoacă infecții ale tractului respirator, în special la sugari și copii mici. Virusul poate afecta persoane de orice vârstă, dar la copiii sub doi ani, simptomele sunt adesea mai severe.

Cum se transmite virusul RSV?

Virusul se răspândește prin picături infectate. Când o persoană infectată tușește sau strănută, distribuie agentul patogen.

Virusul poate supraviețui și pe suprafețe. O persoană se poate infecta atingând o suprafață contaminată și apoi ducând mâna la față (ochi, nas sau gură).

RSV se poate transmite și prin contact direct cu o persoană infectată, de exemplu, prin strângerea mâinii sau îmbrățișare. În unele cazuri, RSV poate fi transmis și pe calea aerului, în special în spații închise aglomerate.

Cum ne putem proteja de virusul RSV?

Vaccinarea este o nouă opțiune de prevenție pentru grupurile de risc (sugari și persoane peste 60 de ani), pentru care virusul poate fi deosebit de periculos. Se face distincția între imunizarea «activă» și «pasivă»:

• Imunizare activă: Vaccinul este administrat persoanelor de peste 60 de ani pentru a proteja preventiv împotriva virusurilor RSV.
• Vaccinarea maternă RSV: Aici este vaccinată viitoarea mamă, în loc de copil. Astfel, ea primește vaccinul «activ», dar sugarul nenăscut primește protecția imunitară «pasiv». Cum funcționează? Anticorpii formați de mamă sunt transferați copilului prin placentă. Acest lucru protejează nou-născutul în primele luni de viață împotriva infecțiilor cu RSV.
• Profilaxia RSV: Pentru bebelușii cu risc crescut, cum ar fi prematurii sau copiii cu malformații cardiace, există un tratament preventiv. Aici, anticorpul Palivizumab este injectat la fiecare patru săptămâni în timpul sezonului RSV (noiembrie-aprilie). Din octombrie 2023, este aprobat și un al doilea anticorp. Anticorpul Nirsevimab trebuie injectat o singură dată pe sezon. Nirsevimab poate fi administrat tuturor copiilor, însă casele de asigurări de sănătate acoperă în prezent costurile doar pentru copiii din grupele de risc. Sunt în curs negocieri pentru a discuta dacă vaccinul ar trebui să fie accesibil tuturor copiilor.

Simptome: Cum se manifestă virusul RSV?

Simptomele RSV pot varia de la ușoare la severe și seamănă adesea cu cele ale unei răceli sau gripe. La adulții sănătoși și copiii mai mari, simptomele pot fi ușoare. Bebelușii, copiii mici și persoanele cu afecțiuni preexistente pot dezvolta simptome mai severe. Iată semnele și simptomele tipice ale unei infecții cu RSV:

• Tuse
• Rinoree (nas care curge)
• Nas înfundat
• Dificultăți de respirație (dispnee)
• Febră
• Stare generală de rău
• Oboseală
• Lipsa poftei de mâncare

Deoarece simptomele RSV seamănă cu cele ale unei răceli, un diagnostic precis este important. Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră prezentați simptome, ar trebui să consultați un medic care poate stabili un diagnostic adecvat și poate recomanda un tratament corespunzător.

Diagnostic: Cum se depistează virusul RSV?

Diagnosticul RSV se stabilește de obicei printr-o combinație de metode de investigație. Primul pas constă într-o anamneză și un examen fizic. Medicul va întreba pacientul pentru a colecta informații despre simptome, concentrându-se pe probleme respiratorii, tuse, febră și alte semne ale unei infecții respiratorii. Se poate efectua și un examen fizic amănunțit. La sugari, trebuie măsurată întotdeauna saturația de oxigen. O saturație scăzută este un indiciu pentru RSV.

În al doilea pas, se efectuează un exudat nazal sau faringian. Există două modalități de evaluare a probei. Standardul de aur este un test PCR, prin care proba este testată în laborator pentru prezența virusului. A doua opțiune este un test rapid (test antigen), care oferă un rezultat într-un timp scurt.

În cazul simptomelor ușoare, medicul poate stabili un diagnostic clinic și poate renunța la testarea specifică. În cazul simptomelor severe, se efectuează frecvent un diagnostic de laborator.

Când ar trebui să mergem la medic cu RSV?

Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră prezentați aceste simptome ale unei infecții cu RSV, mai ales dacă este vorba de sugari sau copii mici, ar trebui să consultați un medic:

• Dificultăți de respirație: Probleme respiratorii severe, inclusiv respirație rapidă sau superficială, geamăt respirator sau detresă respiratorie, necesită atenție medicală imediată.
• Probleme cu alimentația sau hidratarea: Dacă sugarii au dificultăți în a bea sau a mânca din cauza problemelor respiratorii sau a altor simptome, consultați un medic.
• Febră: O febră care persistă mai mult de câteva zile sau este foarte ridicată ar trebui evaluată medical.
• Deshidratare: Semne de deshidratare precum urinare redusă sau absentă, scutece uscate, mucoase uscate sau semne de sete intensă necesită ajutor medical.
• Cianoză: O colorație albăstruie a buzelor sau a feței este un semn grav de lipsă de oxigen și necesită îngrijiri medicale imediate.
• Dificultăți la trezire sau letargie: Dacă o persoană, în special un copil, este greu de trezit sau pare foarte somnolentă.

Cum se tratează RSV?

În prezent, nu există o terapie specifică pentru tratamentul infecțiilor cu RSV. Tratamentul se concentrează, așadar, pe ameliorarea simptomelor și susținerea funcției respiratorii, mai ales la bebelușii care prezintă simptome mai severe.

La sugari, singura terapie eficientă este administrarea de oxigen. De aceea, sugarii cu infecție și saturație scăzută de oxigen trebuie adesea spitalizați pentru a primi oxigen corespunzător. Alte măsuri, cum ar fi inhalațiile cu Salbutamol sau administrarea de cortizon, nu au un efect sigur dovedit. Antibioticele sunt administrate doar în cazul unei suprainfecții bacteriene.

În cazurile ușoare, un tratament simptomatic poate fi suficient. Acesta include odihnă, aport adecvat de lichide și medicamente antipiretice (după consultarea medicului).

În cazurile mai severe, poate fi necesară și la adulți susținerea respiratorie suplimentară. Aceasta poate include utilizarea oxigenului sau a dispozitivelor de ventilație.

Cât de periculos este virusul RSV?

RSV poate reprezenta o amenințare serioasă în special pentru sugari și copii mici, adulții în vârstă și persoanele cu anumiți factori de risc. Cele mai frecvente complicații severe ale RSV sunt bronșiolita (o inflamație a căilor respiratorii mici din plămâni) și pneumonia. În unele cazuri, acestea pot duce la probleme respiratorii care pun viața în pericol.

Dar nu intrați în panică. Nu toate infecțiile cu RSV sunt severe. Majoritatea cazurilor duc la simptome ușoare care pot fi tratate acasă. Cu toate acestea, dacă apar semne de dificultăți respiratorii sau alte simptome severe, în special la persoanele vulnerabile, se recomandă solicitarea ajutorului medical.

Aproape fiecare copil se infectează cu RSV până la vârsta de 3 ani și, din fericire, majoritatea cazurilor evoluează fără complicații. Mulțumim pentru consultanța de specialitate a medicului pediatru Dr. Martin Karsten.