În câteva cuvinte
Cercetătorii au descoperit o specie de viespe preistorică, Sirenobethylus charybdis, conservată în chihlimbar. Aceasta avea o structură asemănătoare unei capcane pentru muște în partea din spate a corpului, folosită pentru a prinde alte insecte și a depune ouă. Studiul oferă o perspectivă fascinantă asupra vieții insectelor din perioada Cretacicului.
O viespe veche de 99 de milioane de ani cu o „capcană pentru muște” descoperită în Myanmar
În Myanmar, cercetătorii au făcut o descoperire uimitoare: fosilele unei specii de viespe necunoscute până acum, conservate în chihlimbar de acum 99 de milioane de ani. Această insectă minusculă, care a existat în perioada Cretacicului, printre dinozauri, prezintă o caracteristică bizară.
Sirenobethylus charybdis, numele științific al viespii, avea o „capcană pentru muște” în partea din spate a corpului. Cu aceasta, putea prinde alte insecte și depune ouăle. Lars Vilhelmsen, co-autor al studiului și expert în viespi, a declarat că inițial a crezut că era o bulă de aer, dar ulterior a realizat că era o parte a insectei. Structura era mobilă, fiind găsită în diferite poziții.
Cercetătorii presupun că viespea injecta ouăle în corpul victimei înainte de a o elibera. Larvele se hrăneau apoi ca paraziți în sau pe corpul gazdei, consumându-l probabil în întregime. Viespea preistorică este similară cu viespile cuc, care depun ouăle în cuiburile altor specii, iar larvele se hrănesc cu gazdele tinere.
Fosilele din chihlimbar oferă o vedere tridimensională a trecutului, dezvăluind secretele unor insecte fascinante. De ce folosea viespea antică partea din spate pentru a depune ouă? Oamenii de știință încă se întreabă. Cercetările viitoare ar putea oferi răspunsuri despre această viespe misterioasă.
