Mult timp s-a crezut că odată cu înaintarea în vârstă, procesele inflamatorii silențioase, denumite "îmbătrânire inflamatorie" (Inflamm-Aging), se dezvoltă inevitabil în corpul uman, fiind tratate de medicina ca o lege a naturii.

Cu toate acestea, o publicație recentă a rezultatelor unui studiu internațional amplu a generat un moment de "Aha!" semnificativ. O echipă internațională de 28 de cercetători, condusă de Maximilien Franck (Universitatea Sherbrooke, Canada) și Alan A. Cohen (Universitatea Columbia, New York, SUA), a descoperit că acest fenomen pretins universal este, de fapt, departe de a fi așa.

Pentru acest studiu, care a inclus 2876 de subiecți, oamenii de știință au comparat două lumi distincte:

• Țări puternic industrializate, precum Italia și Singapore, unde stilul de viață este caracterizat de clasici precum fast-food-ul, munca de birou și puțină mișcare.
• Două comunități indigene: Tsimane din pădurea tropicală boliviană și Orang Asli din jungla Malaeziei. Aceștia sunt oameni al căror program zilnic este încă dictat de agricultură, vânătoare și cules.

Li s-au prelevat probe de sânge, iar cercetătorii au analizat, printre altele, citokinele – mesageri care indică dacă sistemul imunitar este în modul de alertă.

Italia și Singapore au servit drept referință: acolo s-a observat clar renumita "axă inflamatorie", care crește odată cu vârsta. Dar când aceeași măsurătoare a fost aplicată la Tsimane și Orang Asli, a venit marea surpriză: aproape nicio inflamație cronică, deși mulți participanți la studiu aveau deja părul grizonat.

"Îmbătrânirea inflamatorie" se dovedește a fi un produs secundar al propriului nostru stil de viață. În societățile care trăiesc încă în armonie cu natura, cu mișcare și alimente neprocesate, fenomenul aproape dispare complet.

«Aceasta arată clar că noi înșine putem face mult mai mult pentru sănătatea și longevitatea noastră decât se credea anterior. Sănătatea nu este un destin. Ai viața parțial în propriile mâini prin propriul stil de viață», explică Prof. Dr. Christoph Kleinschnitz, directorul secției de Neurologie la Spitalul Universitar Essen.

Aici intră, de exemplu, schimbarea dietei – de la alimente procesate la o alimentație naturală. Kleinschnitz adaugă: «Ar trebui să stăm mai puțin, să ne mișcăm mai mult, să căutăm contactul cu natura. Dacă reușim să implementăm câteva dintre aceste lucruri de câteva ori pe săptămână, am făcut deja mult pentru corpul nostru».

Care sunt exact influențele mediului care ne îmbolnăvesc trebuie acum investigate în continuare. «De asemenea, mecanismele prin care aceste influențe duc exact la inflamații în corp și la îmbătrânire accelerată nu au fost încă cercetate amănunțit», explică oamenii de știință. Dacă acestea sunt descoperite în detaliu, pot apărea noi abordări pentru medicamente.

Kleinschnitz mai spune: «În plus, trebuie să privim mult mai atent la popoarele indigene: ce consumă, cum este comportamentul lor social, activitatea lor fizică – ce mai putem învăța de la ei?»

Prof. Dr. Christoph Kleinschnitz este directorul secției de Neurologie la Clinica Universitară Essen. În clinica sa sunt tratate toate bolile neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă, Parkinson, tumori cerebrale, epilepsia sau boli neurologice rare.