Astăzi, copiii și adolescenții petrec o parte semnificativă din timp online, având acces la o varietate enormă de resurse. Din păcate, printre acestea se numără și unele extrem de periculoase, cum ar fi chat-urile cu tematică de sinucidere sau platformele unde activează infractorii.

Investigațiile recente au readus în atenție o întrebare vitală pentru milioane de părinți: cum să-ți protejezi fiul sau fiica de amenințările larg răspândite pe internet, inclusiv instigarea la sinucidere și abuzul sexual?

Faptele dezvăluite de autoritățile de aplicare a legii în cadrul diferitelor cazuri sunt adesea șocante. Se știe că infractorii pot căuta țintit, de ani de zile, copii și adolescenți online – în primul rând, pe forumuri și în grupuri unde tinerii își discută gândurile despre sinucidere sau problemele psihologice. Scopul este de a-i implica în acte oribile, mergând până la convingerea de a se sinucide sau forțarea la acte sexuale și auto-vătămare.

Pentru aceasta sunt folosite diverse platforme online: mesageria instantă precum Telegram, platformele de gaming și comunicare precum Discord, precum și rețelele sociale populare precum Instagram și Snapchat. Un pericol deosebit îl reprezintă forumurile și chat-urile închise, dedicate temelor de sinucidere sau altor idei distructive. Aceste segmente ale internetului sunt adesea greu de accesat și de înțeles pentru părinți, iar linkurile către ele sunt distribuite prin alte forumuri sau rețele sociale.

Potrivit informațiilor, unele dintre cele mai mari astfel de comunități sunt legate de numeroase cazuri de decesuri în rândul tinerilor. De exemplu, conform rapoartelor internaționale, una dintre aceste comunități, blocată în mai multe țări, ar fi putut fi asociată cu decesul a cel puțin 50 de persoane.

**Metodele infractorilor: cybergrooming**

Cel mai adesea, infractorii folosesc așa-numitul „cybergrooming” – un proces de câștigare treptată a încrederii copilului sau adolescentului cu scopuri sexuale. Infractorii profită de naivitatea și lipsa de experiență a victimelor.

O schemă tipică include mai multe etape: selecția victimei, stabilirea contactului și a relației de încredere, evaluarea riscurilor, crearea unui sentiment de exclusivitate și conexiune specială, și, în cele din urmă, convingerea de a participa la acte nedorite. Infractorii se pot pretinde a fi de aceeași vârstă cu victimele, deși în realitate sunt cel mai adesea bărbați adulți. Amploarea problemei este atât de mare încât este dificil să se stabilească un profil unic al infractorului.

Contactul inițial are loc frecvent pe platforme de gaming sau în comunități online generale, după care comunicarea se mută rapid în mesaje private (cum ar fi WhatsApp) și devine foarte intensă pe parcursul săptămânilor.

**Controlul statului și statistici**

Autoritățile de aplicare a legii folosesc metode specializate pentru monitorizarea internetului și identificarea conținutului ilegal, inclusiv apeluri la violență, ură sau exploatare sexuală a copiilor. Materialele suspecte ajung automat în sistemele de procesare pentru verificare ulterioară de către personal specializat.

Numărul de sinucideri în rândul copiilor și adolescenților este relativ mic în comparație cu alte grupuri de vârstă, dar fiecare caz este o tragedie. Statisticile arată că grupul principal de risc este reprezentat de adolescenții peste 15 ani. Totodată, numărul copiilor și adolescenților care necesită sprijin psihologic sau îl primesc deja a crescut semnificativ în ultimii ani.

Potrivit renumitului neurocercetător și psihiatru profesor Manfred Spitzer, societatea trebuie să ia mai în serios protecția copiilor împotriva pericolelor online. Părinții sunt obligați să monitorizeze cum și în ce scop copiii lor folosesc smartphone-urile și computerele. De asemenea, politicienii trebuie să creeze condițiile necesare, de exemplu, stabilind vârsta minimă pentru utilizarea smartphone-urilor (sugerat de la 14 ani) și a rețelelor sociale (de la 16 ani).

**Cum își pot proteja părinții copiii?**

Experții din poliție și psihologi oferă următoarele recomandări:

• Încurajați copilul să nu accepte să facă acțiuni suspecte sau periculoase pe internet și să ceară ajutor dacă ceva îl îngrijorează.
• Utilizați funcțiile de control parental și căutare sigură pe internet (de exemplu, SafeSearch de la Google), precum și programe specializate pentru a proteja copiii de conținutul nedorit.
• Discutați cu copilul despre regula de a comunica doar cu persoanele pe care le cunoaște personal în viața reală. Cercul de cunoștințe online cărora copilul le dezvăluie informații personale ar trebui să se limiteze la prietenii din lumea reală.
• Discutați regulat și deschis cu copilul despre pericolele de pe internet, întrebați-l despre discuțiile sale în chat-uri și despre interlocutori.
• Fiți atenți la comportamentul copilului. Dacă brusc începe să petreacă tot timpul liber la computer sau smartphone și devine retras, acesta poate fi un semnal de alarmă. Vorbiți deschis cu el despre asta.
• Contactați imediat poliția dacă aveți suspiciuni că copilul este în pericol. Nu ezitați să luați telefonul copilului pentru a înțelege ce se întâmplă și a discuta situația.

Dacă dumneavoastră sau cineva cunoscut vă confruntați cu depresia sau gânduri suicidare, este extrem de important să nu rămâneți singuri cu problema. Căutați ajutor profesional. Există linii telefonice de urgență pentru sprijin psihologic, unde puteți primi ajutor calificat non-stop.