Noul trend în turism: "Coolcation" – Unde să mergi în vacanță ca să fugi de căldura verii

Noul trend în turism: "Coolcation" – Unde să mergi în vacanță ca să fugi de căldura verii

În câteva cuvinte

Noul trend în vacanțele de vară este „coolcation”, unde oamenii călătoresc spre regiuni mai răcoroase pentru a evita canicula. Crește interesul pentru nordul Europei, coastele Balticii și Atlanticului. Helsinki a fost desemnată cea mai răcoroasă capitală europeană pe timpul verii.


Pe măsură ce lunile de vară devin tot mai fierbinți în orașele mari din Europa, tot mai mulți oameni din zonele urbane preferă să-și petreacă vacanțele în regiuni mai răcoroase, în locul sudului tradițional însorit. Acest trend în creștere este cunoscut sub numele de „coolcation” (o combinație între cool - răcoros și vacation - vacanță) sau „Übersommern” în germană, adică a-ți petrece vara într-un loc răcoros.

Conform unei analize recente a datelor de pe o platformă de rezervare a caselor de vacanță, se observă o creștere semnificativă a interesului pentru acest tip de călătorii.

Două rezultate cheie subliniază această tendință în creștere:

  • Interesul pentru vacanțe de vară de lungă durată (chiar și patru săptămâni) a crescut cu 15% față de anul precedent.
  • Deși sudul Europei rămâne o destinație favorită, concurența din nord devine tot mai puternică. În centrul atenției se află Danemarca, unde numărul de click-uri a crescut cu 35% față de 2024, urmată de Suedia, cu un plus de 30%.

În special insula daneză Zeeland a înregistrat o creștere a interesului de 70% de la an la an. În Suedia, regiunea Gävleborg este remarcabil de populară, cu o creștere de 105%.

Experții explică faptul că trendul „coolcation” este în continuă dezvoltare. Valurile de căldură sunt tot mai frecvente, iar tot mai mulți oameni doresc să petreacă o parte din vară în regiuni cu un climat mai plăcut. Fenomenul „Übersommern” a apărut ca o analogie la tradiționala „hibernare” (petrecerea iernii în locuri călduroase), dar aplicată verii.

Datele arată că nu doar Scandinavia beneficiază de pe urma turiștilor care fug de căldura verii. În special coastele Mării Baltice și ale Atlanticului de Nord-Vest devin destinații populare pentru vacanțele de lungă durată în vara 2025.

Solicitările de căutare pentru sejururi de 28 de nopți pe coasta Mării Baltice sunt cu 105% mai mari decât în vara precedentă.

Câștigătorul clar al dorinței de a scăpa de căldură este vestul Bretaniei (Franța), unde s-au înregistrat cu 160% mai multe căutări pentru sejururi de patru săptămâni.

Un rol tot mai important îl joacă și bugetul de călătorie. Costurile de trai în țările baltice și în Polonia sunt mai mici decât în Scandinavia, ceea ce poate influența alegerea destinației în perioade economice mai slabe. Acesta poate fi un motiv suplimentar pentru care interesul pentru Bretania a crescut chiar mai mult decât pentru Danemarca și Suedia. Climatul în Bretania este rareori excesiv de fierbinte, iar oferta de case de vacanță este mare.

De asemenea, Alpii Francezi înregistrează o creștere a cererii de 30%.

Turiștii au șanse mari să găsească opțiuni accesibile pentru a-și petrece vara la răcoare pe coasta poloneză a Mării Baltice. O altă idee o reprezintă țările baltice: Estonia, Letonia și Lituania. Pe lângă plajele Mării Baltice, acolo există și multe lacuri unde turiștii se pot răcori.

La o verificare a prețurilor, atât țările baltice, cât și Polonia se prezintă ca opțiuni avantajoase din punct de vedere financiar, cu ușoare avantaje pentru buget în țările baltice față de Polonia.

Pentru cei care preferă city break-urile, dar vor să se răcorească, capitala finlandeză Helsinki este o opțiune recomandată.

Conform datelor din ultimii 15 ani, Helsinki este cea mai răcoroasă capitală europeană pe timpul verii, cu o temperatură medie de 19,8 grade Celsius.

Este urmată îndeaproape de Stockholm și Copenhaga (ambele cu 20,3 grade). Și în Riga, Letonia, cu 21,7 grade, este încă destul de răcoros.

Про автора

Nicoleta este un jurnalist specializat în probleme sociale și drepturile omului. Reportajele ei se remarcă prin empatie, înțelegerea profundă a problemelor grupurilor vulnerabile și abilitatea de a atrage atenția societății asupra problemelor importante. Ea lucrează adesea în zone de conflict, relatând evenimentele din prima linie.