Răul de mișcare, cunoscut sub numele de chinetoză, este un însoțitor neplăcut al călătoriilor pentru mulți oameni. Se manifestă prin amețeli, greață, transpirații reci și, în cel mai rău caz, vărsături. Aproximativ o persoană adultă din două se confruntă cu răul de mișcare de-a lungul vieții.

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea de Sud-Vest din Chongqing, China, a descoperit o modalitate surprinzătoare de a atenua aceste simptome: muzica veselă. Rezultatele au fost publicate în prestigioasa revistă "Human Neuroscience".

Potrivit studiului, melodiile vesele pot contribui semnificativ la ameliorarea disconfortului, în timp ce muzica tristă, dimpotrivă, poate chiar agrava starea generală de rău.

Cum s-a desfășurat studiul?

Pentru experimentul lor, cercetătorii au așezat participanți predispuși la rău de mișcare într-un simulator de condus. De îndată ce au început să se simtă rău, li s-au redat diferite genuri muzicale. Teoria a fost că muzica poate reduce tensiunea care intensifică răul de mișcare sau poate activa sistemele de recompensă din creier prin distragere. Alte cercetări arată, de asemenea, că sunetele profunde, joase, pot stimula organul echilibrului și, astfel, pot ameliora greața.

Rezultatele studiului:

• Muzica veselă: a adus o ameliorare de până la 60%.
• Muzica blândă: ameliorare de aproape 57%.
• Muzica pasională: aproximativ 50% ameliorare.
• Muzica tristă: nu a avut niciun efect sau chiar a înrăutățit parțial răul de mișcare.

Cum apare răul de mișcare?

Modelul conflictului de semnale senzoriale explică de ce apare răul de mișcare. Acesta descrie o contradicție între ceea ce vedem și ceea ce simt urechea noastră internă și sistemul proprioceptiv (simțul poziției corpului în spațiu):

• Impresii vizuale: "Stau pe loc" (de exemplu, când citești în mașină).
• Urechea internă: "Mă mișc" (din cauza virajelor, accelerărilor, valurilor).
• Propriocepție: Semnalele nu se potrivesc cu impresiile vizuale.

Aceste contradicții declanșează o reacție de stres în creier, care, prin centrul de vomă, provoacă greață, amețeli și vărsături. Biologii evoluționiști consideră aceasta o reacție de protecție împotriva posibilelor otrăviri.

Cine este cel mai afectat?

Copiii cu vârste cuprinse între 2 și 12 ani sunt deosebit de predispuși la răul de mișcare. Femeile sunt afectate mai frecvent decât bărbații, iar factorii genetici joacă, de asemenea, un rol. Lipsa unei vederi spre orizont, de exemplu în cabinele fără ferestre, poate agrava suplimentar simptomele.