În câteva cuvinte
Articolul explică detaliat procesul de formare a zăpezii, de la umiditatea atmosferică până la apariția cristalelor de gheață și căderea lor. De asemenea, sunt prezentate diverse tipuri de zăpadă și fapte interesante legate de acest fenomen meteorologic specific iernii.
Fulgi de nea, albe, delicate – zăpadă proaspătă, neatinsă, care a căzut silențios peste noapte, acoperind totul într-un alb imaculat. Chiar dacă poate prelungi timpul petrecut pe drum spre muncă, lumea iernii sub zăpada proaspătă este pur și simplu minunată. Dar cum se formează de fapt zăpada? Ce procese duc la formarea unor cristale minuscule de gheață care, în cele din urmă, cad pe pământ sub formă de fulgi de nea? Aici puteți citi tot ce trebuie să știți despre acest fenomen meteorologic, despre formarea sa și despre diferitele sale manifestări.
Ce este zăpada?
Multe cristale minuscule de zăpadă sunt conectate într-o rețea cristalină solidă și, împreună, formează zăpada. Fulgii de nea apar printr-o succesiune de diverse procese fizice. Prin urmare, nu sunt pur și simplu picături de apă înghețate.
Cristalele individuale au, de regulă, o formă hexagonală, care rezultă din structura reticulară a moleculelor de apă. Dacă temperaturile sunt suficient de scăzute, din aceasta se dezvoltă forma caracteristică de stea. Forma exactă pe care o ia un fulg de nea depinde de temperatură și de condițiile de umiditate din aer.
Cum se formează zăpada?
- Umiditatea în aer: Pentru ca zăpada să se formeze, trebuie să existe umiditate sau vapori de apă în aer. Aceasta provine din apa evaporată din lacuri, râuri, mare sau direct din sol.
- Răcirea: Temperatura din atmosferă este crucială pentru formarea zăpezii. Pentru a forma zăpadă, temperatura aerului trebuie să scadă sub punctul de îngheț (0 grade Celsius). Cu cât aerul este mai rece iarna, cu atât este mai mare probabilitatea ca zăpada să cadă.
- Formarea nucleilor: Pentru ca din vapori de apă să se formeze cristale de gheață, trebuie mai întâi să se formeze particule minuscule – așa-numitele „nuclee de gheață”. Acestea provin din praf, cristale de sare sau alte particule solide din atmosferă. În jurul lor se formează apoi cristalele de gheață din vaporii de apă care îngheață.
- Creșterea cristalelor: Aceste cristale minuscule de gheață continuă să crească. Mărimea lor depinde de condițiile de temperatură și umiditate. De aceea există zăpadă cu cristale foarte mici sau cu cristale mai mari, care se dezvoltă în fulgi de dimensiuni diferite sau chiar în granule solide.
- Căderea: Când cristalele de zăpadă sunt suficient de mari și grele, ele cad pe pământ. Chiar și în timpul căderii, ele se unesc și se transformă în fulgi mai mari sau mai mici. În condiții atmosferice favorabile, milioane de cristale de zăpadă se formează în acest fel, creând un strat de zăpadă mai mult sau mai puțin gros la sol.
Cât de frig trebuie să fie pentru ca zăpada să rămână pe jos?
Dacă zăpada rămâne pe jos depinde de diverse condiții: dacă cade la temperaturi sub punctul de îngheț, de obicei se menține mai mult timp. Însă, dacă temperaturile sunt ușor peste, ninsoarea se transformă adesea în ploaie și nu persistă. Dacă solul este deja suficient de răcit, zăpada poate îngheța și rămâne pe jos mai mult timp.
Oricât de frumos ar părea mediul luminos, radiația solară topește gheața și zăpada din nou, mai ales când temperaturile cresc peste zero grade.
Ce tipuri de zăpadă există?
Oamenii care petrec mult timp în zăpadă, cum ar fi schiorii, cunosc multe tipuri de zăpadă și proprietățile lor diferite pentru sport și siguranța în viața de zi cu zi.
Iată principalele variante de zăpadă:
- Zăpadă proaspătă: Zăpadă căzută recent, care nu a fost încă influențată de alte elemente. Este adesea afânată și ușoară.
- Zăpadă pudră: Este formată din cristale de zăpadă foarte fine, afânate, uscate. Este ușoară și pufoasă. Un vis pentru schiori.
- Zăpadă umedă: Acest tip de zăpadă este mult mai umed și mai greu decât zăpada pudră. În plus, se aglomerează rapid. Pentru activități sportive de iarnă, acest lucru nu este atât de bun.
- Firn: Se formează din zăpadă proaspătă și este mai compact decât zăpada pudră. Cu toate acestea, este ușor de parcurs.
- Crustă de gheață: Un tip de zăpadă care se formează prin topire și reîngheț. Această zăpadă veche devine adesea foarte dură și poate fi apoi dificil de parcurs.
- Zăpadă troienită: Este de obicei pulverulentă și se formează prin viscol. Este suflată de vânt într-un singur loc.
Fapte despre zăpadă
- Cel mai mare fulg de zăpadă observat vreodată ar fi avut un diametru de 38 de centimetri. A fost văzut în 1887 în Montana, SUA. Spre comparație: fulgii de zăpadă obișnuiți au o dimensiune de aproximativ cinci milimetri.
- Mici bule de aer închise în fulgi de zăpadă produc un sunet ascuțit imediat ce fulgul cade în apă. Acest sunet are o frecvență de 50 până la 200 de kilohertzi și, prin urmare, nu poate fi auzit de urechea umană.
- Într-un mediu înzăpezit, totul pare mai liniștit – acest lucru este, de asemenea, dovedit științific. Aerul din zăpadă absoarbe sunetul, iar zgomotele par mai slabe.
