
În câteva cuvinte
Renumitul meteorolog Jörg Kachelmann a criticat vehement sfaturile populare de protecție împotriva căldurii, numindu-le mortal de periculoase. El s-a pronunțat împotriva ținerii ferestrelor închise și a atârnării prosoapelor umede, argumentând importanța ventilației și utilizării ventilatoarelor pentru a preveni insolația, în special la persoanele vârstnice.
Renumitul meteorolog Jörg Kachelmann a criticat vehement recomandările comune despre cum să te protejezi de căldură, numind unele dintre ele "fatal de periculoase". El și-a exprimat nemulțumirea într-o serie de declarații emoționale pe rețelele de socializare, explicându-și ulterior poziția în detaliu și avertizând publicul și autoritățile împotriva răspândirii miturilor dăunătoare.
Potrivit lui Kachelmann, sfaturile care, în opinia sa, duc la pierderi de vieți omenești, îi provoacă o indignare deosebită. El a menționat că se află el însuși la o vârstă la care devine vulnerabil la temperaturi ridicate, dar are privilegiul de a locui în spații ample. Multe persoane în vârstă, care locuiesc în spații restrânse, nu au această posibilitate.
Cel mai periculos dintre "bunele" sfaturi, consideră meteorologul, este recomandarea de a ține ferestrele închise cu orice preț. Kachelmann își amintește că în tinerețe oamenii știau cum să facă față căldurii, deschizând ferestrele chiar și în trenurile fără aer condiționat. El numește pierderea actuală a acestei "cunoașteri" periculoasă.
"Da, asta îi ucide pe oameni", a afirmat el dur despre ferestrele închise. Meteorologul a dat exemplul unei încăperi mici unde mai multe persoane emană umezeală prin respirație. Adăugați dușul, baia, gătitul mesei – și umiditatea crește brusc în condiții de calm absolut. Oamenii suportă mult mai bine 40 de grade într-un deșert uscat decât 28 de grade la umiditate ridicată și fără mișcare a aerului.
Un alt sfat "clasic" – atârnarea prosoapelor umede – Kachelmann l-a numit chiar "eutanasie activă". În opinia sa, baricadarea încăperilor (ferestre închise) este "eutanasie pasivă", iar prosoapele umede amplifică efectul, grăbind moartea. El consideră că astfel de recomandări, răspândite uneori chiar și de surse oficiale, reprezintă o "prostie mizantropă".
Ce să facem dacă afară nu bate vântul? Meteorologul propune o soluție simplă și accesibilă – un ventilator obișnuit. Acesta poate fi plasat lângă persoană, în special lângă o persoană vârstnică. Principalul este să se creeze mișcare a aerului (curent), pentru a elimina umiditatea din încăpere. Pompierii, spune el, povestesc despre pereți complet uzi în apartamentele celor decedați din cauza căldurii, ceea ce indică imposibilitatea organismului de a face față unei astfel de umidități.
Jörg Kachelmann a demontat și mitul despre "curentul" dăunător. El l-a comparat cu vântul din Canare sau cu vântul resimțit la mersul pe bicicletă, când oamenii nu suferă din această cauză. În convingerea sa, discuțiile despre "gât înțepenit" de la cea mai mică adiere de vânt sunt un absurd depășit, transmis din generație în generație.
Vorbind despre schimbările climatice, meteorologul a menționat că încălzirea, în medie, are loc. Totuși, spune el, problema nu este doar în căldura în sine (dacă nu urmăm sfaturile dăunătoare), ci și în alte fenomene extreme, precum ploile torențiale fără precedent și inundațiile și alunecările de teren asociate, observate, de exemplu, în Alpi. Kachelmann critică atât pe cei care neagă schimbările climatice, cât și pe cei care atribuie fiecare eveniment meteorologic încălzirii globale, considerând că dezinformarea dăunează unei discuții serioase pe această temă.
În cele din urmă, Kachelmann afirmă categoric că incendiile forestiere (cu excepția celor provocate de fulgere) sunt 100% rezultatul incendiilor intenționate – fie din neglijență, fie cu premeditare. El infirmă miturile despre autoaprinderea de la sticlă sau căldură, numind aceasta o dezinformare constantă. "Doar tu poți preveni incendiile forestiere", a amintit el o cunoscută zicală americană.
Meteorologul a subliniat că va continua lupta împotriva miturilor periculoase despre căldură, deoarece salvarea vieților oamenilor, în special a celor în vârstă, o consideră una dintre cele mai mari realizări în munca sa.