Info-obezitatea: Epidemia silențioasă a suprasaturării informaționale

În câteva cuvinte

Acest articol de opinie explorează conceptul de "info-obezitate", o nouă tulburare socială cauzată de excesul de informații și de consumul de conținut "ultra-procesat" din rețelele sociale, care afectează capacitatea de concentrare și analiză.


Consumăm informații din rețelele sociale la fel cum obișnuiam să mâncăm la ore neregulate și, mai rău, ne mulțumim cu conținut "ultra-procesat".

Biochimista franceză Jessie Inchauspé și-a dedicat viața sănătății după un accident grav. Cercetările sale extinse privind nivelurile de zahăr din sânge în urma consumului de diverse alimente au stat la baza cărții sale, „Revoluția Glucozei”, care propune schimbări zilnice simple pentru menținerea stabilă a glicemiei. Succesul ei a fost amplificat de rețelele sociale, unde a creat o comunitate globală de milioane de urmăritori.

Deși rețelele sociale au promovat dietele antiinflamatorii, o altă tulburare inflamatorie s-a strecurat în viețile noastre: „info-obezitatea”. Aceasta este o nouă boală socială caracterizată prin suprasaturarea spațiilor de informare și excesul de canale.

Nu mai facem față derulării infinite a paginilor web, verificării tuturor postărilor din rețelele sociale și mesajelor. Suntem copleșiți de notificări și buletine informative. Alergăm de la un canal la altul, irosind atenția și timpul, fără a ne simți mai bine informați. Dimpotrivă, excesul de informație omoară informația.

Rețelele sociale acționează ca un zahăr digital care provoacă vârfuri de dopamină la fiecare notificare. Ciugulim informații la fel cum mâncam la ore nepotrivite și ne mulțumim cu conținut ultra-procesat care ne distrage pentru o secundă, dar nu ne hrănește. Suntem marfa unei industrii care ne vânează atenția cu orice preț, trăind saturați de stimuli. O societate saturată nu verifică, nu filtrează și nu aprofundează.

Acest lucru ne afectează capacitățile de atenție, concentrare și analiză, instalându-ne într-o imediatitate emoțională care avantajează pe cei ce operează prin polarizare și manipulare.

Pentru a evita acest tsunami informațional, trebuie să acționăm. Așa cum am învățat să mâncăm fără să ne inflamăm, putem învăța să stabilim limite pentru regimul nostru informațional. Aici, trebuie să gândim, ceea ce este echivalent cu a mesteca încet:

  • Reducerea canalelor și a notificărilor de pe mobil.
  • Definirea timpului dedicat informării sau divertismentului.
  • Căutarea "proteinei informaționale" care ne hrănește cu adevărat (o carte bună, un reportaj de calitate, un documentar).
  • Selectarea cu un spirit critic sporit a ceea ce ne oferă rețelele sociale.

Este momentul să delimităm perimetrul vieții noastre în afara ecranelor pentru a ne proteja capacitățile intelectuale, care sunt poarta deschisă către libertatea noastră.

Про автора

Cristina este un jurnalist specializat în istorie și cultură românească. Articolele ei se remarcă prin cercetarea profundă a evenimentelor istorice, analiza fenomenelor culturale și promovarea patrimoniului românesc. Ea scrie adesea despre pagini mai puțin cunoscute din istoria României, dezvăluindu-le publicului larg.