Vreme rea la orizont! Ați numărat vreodată cât durează tunetul după primul fulger? Acest fenomen natural impresionant a fascinat întotdeauna oamenii. Dar cum se formează de fapt o furtună? Aici puteți citi totul despre fenomenul furtunii, formarea și manifestările sale.

Ce este o furtună?

Furtunile sunt un fenomen meteorologic natural pe care toată lumea l-a experimentat deja. De obicei însoțită de precipitații, tunete și rafale puternice de vânt, furtuna este o formă de fenomen atmosferic. În cazuri rare, poate fi însoțită și de grindină. Furtunile nu sunt neobișnuite, dar apar mai frecvent vara.

Cum recunoașteți dacă urmează o furtună:

Ați ratat prognoza meteo? Furtunile pot fi adesea recunoscute după câțiva factori: umiditatea ridicată la temperaturi înalte poate fi un semn al vremii nefavorabile. Vizibilitatea este ceațoasă și se ridică vântul? Atunci așteptați-vă la o furtună. Înainte de fulger și tunet este, de altfel, calm absolut.

Cum se formează o furtună?

Furtunile se formează atunci când mase de aer cu temperaturi diferite se întâlnesc sau când există diferențe mari de temperatură între straturile inferioare și cele superioare ale atmosferei. Când aerul cald și umed se ridică, se formează un nor de furtună.

Picăturile de apă sunt antrenate în sus și se rotesc una în jurul alteia. Astfel, ele se încarcă electric. Se acumulează o tensiune din ce în ce mai mare și, în cele din urmă, are loc o descărcare — un fulger.

Ce apare mai întâi: fulgerul sau tunetul?

Fără fulger nu există tunet: fulgerul este o descărcare de picături de apă încărcate electric, care conduc electricitatea și țâșnesc din norul de furtună. În acest proces, aerul din jurul fulgerului se dilată din cauza căldurii, rezultând un zgomot puternic, asemănător unei explozii — tunetul. Deoarece lumina este mai rapidă decât sunetul, mai întâi se vede fulgerul și apoi se aude tunetul.

Distanța față de furtună

De îndată ce se observă fulgere sau nori de ploaie întunecați la orizont, de obicei se intuiește deja că o vreme rea este pe drum. Dacă la scurt timp după aceea se aude un tunet, ne întrebăm cât de departe este. De fapt, există un calcul foarte simplu:

Exemplu: 330 m/s x 13 s = 4290 m; 4290 m : 1000 = 4,29 km

Viteza sunetului, cu care se apropie tunetul (330 de metri pe secundă), se înmulțește cu intervalul în secunde dintre apariția fulgerului și a tunetului. Rezultatul este distanța furtunii în metri și trebuie apoi doar convertit în kilometri.

Ce tipuri de furtuni există?

De la furtuni scurte la fulgere și tunete de lungă durată: furtuna poate apărea sub diferite forme. Fenomenul meteorologic este absolut natural și nu este rar, dar când un fulger lovește un copac sau o casă, poate reprezenta un risc.

Există trei tipuri de furtuni:

• Furtuni de masă de aer: Acestea se formează în cadrul unei mase de aer uniforme, umede și calde.
• Furtuni frontale: Dacă furtuna se află între două mase de aer diferite, se vorbește despre furtună frontală. Aceasta apare la interfața dintre ele.
• Furtuni orografice: Acestea sunt provocate, de exemplu, de munți, unde aerul este forțat să se ridice. Ele pot, de asemenea, intensifica furtunile frontale.

Fapte despre furtuni:

• Majoritatea furtunilor apar vara.
• Tunetul atinge în medie un nivel de sunet de 120 de decibeli.
• Iată cum puteți calcula distanța furtunii: Distanța în km = (Secunde între fulger și tunet x Viteza sunetului) / 1000.
• Pe Lacul Maracaibo din Venezuela fulgeră cel mai des. În medie de 233 de ori pe an!

Alte fenomene meteorologice:

Fenomenele meteorologice sunt stări ale vremii care pot fi observate la un moment dat pe suprafața Pământului. Acestea influențează vremea actuală și, pe lângă furtuni, pot apărea sub formă de soare, vânt, grindină și zăpadă.

Fenomenele relativ rare includ mirajele, aurorele boreale și ploaia de sânge.