În câteva cuvinte
Această știre relatează istoria tragică a câinilor de rotisor, care, din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea, erau folosiți în bucătării pentru a roti frigăruile. Aceste animale trăiau în condiții insuportabile, muncind ore întregi lângă foc, până când invențiile mecanice au făcut munca lor inutilă, ducând la dispariția rasei.
Timp de secole, în bucătăriile europene a existat o practică uitată, dar crudă: folosirea câinilor de rotisor, special crescuți, pentru a roti frigăruile de carne deasupra focului. Aceste animale, cunoscute sub numele de „Turnspit Dog” sau „Vernepator Cur”, au trăit o existență oribilă, fiind, de fapt, „mașini de gătit” vii.
Din secolul al XVI-lea până la sfârșitul secolului al XIX-lea, această rasă a fost crescută țintit, în principal în Marea Britanie. Acești câini de muncă erau mici, dar robuști, cu picioare strâmbe și un corp alungit – ideali pentru a îndeplini o muncă monotonă și epuizantă. Alergau ore întregi în roți speciale, asemănătoare celor de hamsteri, asigurând rotația uniformă a frigărui pentru friptură deasupra focului deschis.
Pregătirea unei fripturi de familie putea dura până la trei ore, un timp prea lung pentru efortul uman. Prin urmare, bucătarii se bazau pe ajutoarele lor patruped. Una dintre primele mențiuni cunoscute despre aceste animale unice apare în cartea lui John Caius, „Of Englishe Dogges”, din anul 1576.
Munca lângă foc era un adevărat infern. În majoritatea bucătăriilor existau mai multe frigărui și, implicit, mai mulți câini, care lucrau în schimburi direct lângă foc, în condiții de căldură insuportabilă. De la ei se cerea curaj, rezistență și o supunere absolută, deoarece câinilor le era strict interzis să mănânce carnea pe care o pregăteau.
Pentru stăpânii lor, aceste animale nu erau animale de companie; erau considerate exclusiv ustensile de bucătărie. Pentru a-i face să alerge mai repede, personalul din bucătărie arunca uneori cărbuni aprinși în roata lor, ceea ce subliniază nivelul de cruzime față de animale.
Erau descriși ca „creaturi urâte cu o privire tristă”, iar desenele vechi arată asemănări cu Corgi. Singurul exemplar conservat – un animal împăiat pe nume „Whiskey” – se află în Muzeul Abergavenny din Țara Galilor. Unii cercetători consideră că aceste rase vechi ar putea fi strămoșii terrierului irlandez Glen of Imaal.
Sfârșitul acestei practici a venit odată cu progresul. Invenția rotisoarelor mecanice, cunoscute sub numele de „Clock Jacks”, a făcut ca munca câinilor de rotisor să devină inutilă. Deoarece aceste animale erau considerate doar unelte și nu aveau niciun prestigiu, nu au mai fost crescute, iar până în secolul al XIX-lea, rasa a dispărut complet, lăsând în urmă doar o pagină întunecată în istoria câinilor și a culinariei.
