În câteva cuvinte
Apariția tot mai frecventă a "urșilor-cappuccino", hibrizi ai urșilor polari și grizzly, în Arctica este un indicator alarmant al impactului schimbărilor climatice și al adaptării accelerate a faunei sălbatice. Acești urși reprezintă un exemplu de flexibilitate evolutivă în fața modificărilor de mediu.
Fenomenul "urșilor-cappuccino", adică hibrizi între urșii polari și grizzly, devine un simbol vizibil al modului în care schimbările climatice afectează fauna sălbatică și accelerează evoluția. Primul exemplar documentat în sălbăticie a fost descoperit în 2006, în Arctica canadiană, unde un vânător a împușcat ceea ce părea a fi un urs polar, dar testele genetice au relevat o combinație genetică inedită.
Aceste încrucișări, denumite și "pizzly" sau "grolar", erau anterior cunoscute doar în grădinile zoologice, cum ar fi gemenii Tips și Taps de la Zoo Osnabrück, născuți în 2004. Ceea ce era considerat inițial un "accident" sau o "greșeală" a naturii, este acum privit ca o dovadă a flexibilității și capacității de adaptare a speciilor în fața unor condiții de mediu în rapidă schimbare.
Pe măsură ce gheața arctică se topește, habitatele urșilor polari și ale urșilor grizzly se suprapun tot mai mult. Urșii polari, specializați în vânătoarea de foci pe gheață, migrează spre sud în căutarea hranei, intrând în teritoriile urșilor grizzly. Această proximitate crescută duce la interacțiuni și, implicit, la încrucișări.
Paleontologa Larisa DeSantis de la Universitatea Vanderbilt subliniază că, deși hibrizii nu sunt de obicei mai bine adaptați decât părinții lor, "ursul-cappuccino" ar putea fi o excepție. Genele sale mixte îi oferă un avantaj adaptativ, combinând abilitățile urșilor polari (vânătoare) cu cele ale urșilor grizzly (dietă omnivoră, capabilă să consume aproape orice). Acest lucru le poate oferi un avantaj de supraviețuire într-un mediu în continuă schimbare.
Studiile sugerează că astfel de hibridizări nu sunt un fenomen nou, având loc și în timpul ultimei ere glaciare, când suprafețe mari ale Pământului erau acoperite de gheață. Însă, frecvența lor actuală este un răspuns direct la încălzirea globală. Acești hibrizi nu sunt o eroare, ci o strategie a naturii de a se adapta și a supraviețui, demonstrând că evoluția este un proces continuu și adaptabil.
