Moare „Kanzi”, bonobo celebru pentru comunicarea cu oamenii

Moare „Kanzi”, bonobo celebru pentru comunicarea cu oamenii

În câteva cuvinte

Kanzi, un bonobo faimos pentru abilitățile sale lingvistice și cognitive, a murit la vârsta de 44 de ani. El a demonstrat capacitatea de a înțelege și de a comunica cu oamenii prin intermediul simbolurilor, oferind informații valoroase despre evoluția limbajului și inteligența primatelor. Moștenirea lui Kanzi continuă să inspire cercetări în domeniul primatologiei și al originii limbajului.


Kanzi, bonobo-ul care a învățat să comunice cu oamenii, a murit

Kanzi, bonobo-ul cunoscut pentru că a învățat în mod natural să comunice cu oamenii printr-un sistem de simboluri, a murit marți, la vârsta de 44 de ani, conform informațiilor furnizate de Ape Initiative, un centru de conservare și cercetare din Iowa (Statele Unite), unde a trăit din 2004. Crescut în captivitate, a fost subiectul a numeroase studii destinate să elucideze capacitatea cognitivă a primatelor. „Așteptăm rezultatele necropsiei și vă vom ține la curent. Kanzi părea fericit și normal în acea zi”, a precizat centrul într-un comunicat. Bonobo-ul se afla sub tratament medical din cauza unei cardiopatii și era monitorizat periodic de îngrijitori.

Timp de peste trei decenii, Kanzi a captivat oamenii de știință și lumea întreagă prin capacitatea sa de a înțelege limba engleză americană, o abilitate pe care a deprins-o în mod natural. Acest lucru s-a întâmplat în timp ce o însoțea pe mama sa adoptivă, Matata, la experimente în Centrul Național de Cercetare a Primatelor Emory, din Atlanta. În timp ce ea nu era atât de interesată să învețe de la îngrijitorii săi umani, fiul ei i-a surprins pe oamenii de știință, înțelegând rapid leximagramele – o metodologie care se folosește încă din 1970, în care primate apasă de obicei butoane și indică imagini pentru a comunica –, într-un mod foarte similar cu modul în care copiii învață limbajul ascultându-i pe părinții lor vorbind.

Miquel Llorente, profesor de primatologie la Universitatea din Girona, indică pentru Джерело новини că, deși bonobo-ul nu a fost prima maimuță antropoidă care a comunicat cu oamenii prin simboluri – Koko, gorila și Washoe, cimpanzeul știau să folosească limbajul semnelor –, povestea lui Kanzi este diferită. „Din multe motive, iar primul este pentru că este un bonobo și nu un cimpanzeu. Și, pe de altă parte, învățarea sa a avut loc într-un mod total spontan, nu a existat un antrenament activ”, subliniază el.

De-a lungul anilor, oamenii de știință au observat cum Kanzi putea folosi simbolurile și pentru a-și exprima dorințele sau nevoile. „S-a explorat până la ce punct exista o limită sau nu în capacitățile sale. Era o ființă extraordinară, un [Lionel] Messi în interiorul primatologiei”, accentuează el. Existența lui Kanzi a fost fundamentală pentru cercetările științifice care urmăresc să înțeleagă originile limbajului la ființele umane și modul în care capacitățile lingvistice ar fi putut evolua la strămoșii noștri apropiați.

Jill Pruetz, primatolog la Universitatea de Stat din Texas, care studiază cimpanzeii sălbatici din Senegal, a împărtășit amintirile sale cu marea maimuță într-o postare pe Facebook. „Am avut norocul să-l cunosc pe Kanzi de mai multe ori și chiar am putut conversa cu el prin intermediul tablei sale de simboluri și să ne jucăm de-a v-ați ascunselea”, a scris ea pe rețeaua socială. Pe lângă abilitățile sale lingvistice, a învățat și să fabrice unelte de piatră și chiar a ajuns să-și inventeze propria tehnică.

Arheologii Nicholas Toth și Kathy Schick, ambii de la Universitatea Indiana, l-au învățat pe el și pe sora sa, Panbanisha – decedată în 2012 –, cum să facă aceste instrumente folosind o rocă drept ciocan în 1990. În ciuda acestui fapt, priceperea sa în acest aspect nu era atât de extraordinară, inferioară celei a oamenilor și a strămoșilor noștri.

Pe de altă parte, Kanzi era unul dintre cei aproximativ 90 de bonobo care se aflau în Statele Unite: doar alte șapte grădini zoologice au indivizi din această specie. „Este legea vieții. A trăit mai mult decât ar fi trăit în habitatul său natural”, completează Llorente.

Viața primatei va dăinui ca o mărturie a legăturii extraordinare pe care o putem forma cu alte specii și a capacităților surprinzătoare pe care știința le mai are de descoperit în regnul animal. Ape Initiative lucrează la un documentar despre viața bonobo-ului în colaborare cu Wildstar Films.

Bonobo în pericol de dispariție

Kanzi înseamnă comoară în swahili, una dintre limbile vorbite în Republica Democratică Congo, singurul loc de pe planetă unde se găsesc bonobo în libertate. Cu toate acestea, războiul, care a lăsat peste șase milioane de morți din 1998, a produs răni profunde în țară, astfel încât orice efort de conservare a speciei care este în pericol de dispariție se încadrează într-un context destul de disfuncțional.

Cercetători precum Gottfried Hohmann și Barbara Fruth, de la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă (Germania), s-au dedicat studierii acestor primate în mediul lor natural, dar cu întreruperi. Takayoshi Kano, de la Institutul de Cercetare a Primatelor de la Universitatea din Kyoto (Japonia), a dezvoltat, de asemenea, campanii de cercetare. Au mai rămas doar aproximativ 15.000 până la 20.000 de astfel de primate în acele jungle dense și umede din Africa.

Dacă bonobo nu supraviețuiesc în mediul natural din Congo, nu o vor face în niciun alt teritoriu. „Este un conflict activ și acest lucru ajunge să aibă un impact asupra a tot ceea ce are legătură cu conservarea, cum ar fi distrugerea habitatului, consumul de carne a acestor animale și vânătoarea. Este foarte îngrijorător”, indică Miquel Llorente.

Read in other languages

Про автора

Cristina este un jurnalist specializat în istorie și cultură românească. Articolele ei se remarcă prin cercetarea profundă a evenimentelor istorice, analiza fenomenelor culturale și promovarea patrimoniului românesc. Ea scrie adesea despre pagini mai puțin cunoscute din istoria României, dezvăluindu-le publicului larg.