În câteva cuvinte
O emisiune TV din Germania a găzduit o dezbatere acerbă pe tema ajutoarelor sociale, salariului minim și muncii la negru, evidențiind perspective diverse de la cetățeni muncitori la politicieni și economiști.
O emisiune televizată din Germania, „Hart aber fair”, a găzduit o dezbatere intensă pe tema ajutoarelor sociale (Bürgergeld) și a justiției economice. Experți din politică, economie și media s-au confruntat pe subiecte precum salarii, legislație și etică.
Un moment cheie al discuției a fost intervenția Biancăi Rönner, o femeie de serviciu care lucrează într-un hotel la Marea Nordului, câștigând 1300 de euro net lunar. Ea a subliniat importanța muncii și a declarat că nu înțelege de ce unii oameni preferă să primească ajutoare sociale în loc să muncească. „Îmi iubesc meseria. Îmi place ceea ce fac. Este pur și simplu lucrul meu”, a afirmat ea, adăugând că ar considera o rușine să depindă de alții.
Discuțiile au escaladat în jurul acuzațiilor de muncă la negru. Expertul economic al CDU, Tilman Kuban, a lăudat atitudinea doamnei Rönner și a reiterat obiectivul partidului său de a introduce un salariu minim de 15 euro din 2026. El a avertizat însă că majorarea salariilor va duce inevitabil la creșterea prețurilor.
Antreprenori precum Isabel Grupp-Kofler și brutarul Tobias Exner și-au exprimat îngrijorarea cu privire la competitivitatea Germaniei pe piața internațională și la descurajarea tinerilor de a urma o calificare, în cazul în care salariul minim pentru muncitorii necalificați este prea aproape de cel al specialiștilor. În contrast, șefa fracțiunii Die Linke, Heidi Reichinnek, a cerut un salariu minim de 17,27 euro pentru a preveni sărăcia la bătrânețe, iar primarul din Bremen, Andreas Bovenschulte (SPD), a susținut și el o creștere a salariului minim.
Tensiunile au atins apogeul când Sasa Zatata, o beneficiară de Bürgergeld, l-a acuzat pe Tilman Kuban și pe mass-media de răspândirea de informații false împotriva beneficiarilor de ajutoare sociale. Ea a insistat că nu este adevărat că aceștia primesc mai mult decât cei care muncesc. Kuban a replicat că nu a afirmat acest lucru, ci a subliniat că persoanele care muncesc la negru pe lângă Bürgergeld pot ajunge la venituri mai mari. Lipsa datelor concrete despre munca la negru a fost atribuită naturii clandestine a fenomenului.
