Europa accelerează dezvoltarea euro-ului digital în fața amenințării cripto din SUA

Europa accelerează dezvoltarea euro-ului digital în fața amenințării cripto din SUA

În câteva cuvinte

Europa accelerează dezvoltarea euro-ului digital ca răspuns la amenințările criptomonedelor susținute de SUA, în special cele legate de dolar. Scopul este de a proteja suveranitatea monetară, de a reduce dependența de sistemele de plată străine și de a asigura stabilitatea financiară a zonei euro. Decizia vine ca o contrapondere la influența potențială a criptomonedelor asupra economiei europene.


Într-un context global perturbat de posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, Europa accelerează ritmul pentru a se repoziționa și a-și consolida autonomia

În contextul global perturbat de posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, Europa accelerează ritmul pentru a se repoziționa și a-și consolida autonomia în termeni economici, financiari și strategici, accelerând inițiative care au fost implicate în procesul politic și legislativ comunitar de ani sau decenii. Crearea unei piețe comune de capitaluri, reforma sectorului energetic, creșterea cheltuielilor și realizarea unei apărări comune au încetat să mai fie doar importante pentru a deveni și urgente.

Sub aceeași necesitate de a reduce dependența de SUA, Europa accelerează crearea euro-ului digital.

În Biroul Oval se află un pasionat de cripto, iar activele digitale sunt unul dintre pilonii politicii sale

În Biroul Oval se află un pasionat de cripto, iar activele digitale sunt unul dintre pilonii politicii sale. Angajamentul lui Donald Trump față de aceste monede private, și în special față de stablecoins (monede stabile) legate de dolar, a surprins Uniunea cu garda jos, care acum accelerează eforturile pentru a dezvolta o monedă digitală stabilă, controlată de banca centrală și destinată plăților între persoane, în magazine și companii.

Obiectivele sunt multiple: limitarea dependenței de sistemele de plată străine, existența unei alternative la aceste active emergente și evitarea ca acestea să se impună ca mijloc de plată în zona euro, pentru a proteja stabilitatea financiară a regiunii.

Ordinul executiv al lui Trump din 23 ianuarie a lăsat clar intențiile sale: promovarea criptomonedelor referențiate la dolar

Ordinul executiv al lui Trump din 23 ianuarie a lăsat clar intențiile sale: promovarea criptomonedelor referențiate la dolar. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a subliniat la summit-ul cripto organizat la Casa Albă că guvernul le va folosi pentru a se asigura că dolarul rămâne principala monedă de rezervă mondială.

Deși această modalitate de cripto este folosită ca refugiu sau pentru a genera randamente, are și utilitate în transferurile internaționale; sunt ieftine și instantanee și sunt văzute ca un mijloc de plată alternativ.

În fața acestor mesaje, la ultima reuniune a Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde a fost tranșantă. „Euro-ul digital este de o importanță vitală și acum pare mai relevant și necesar ca oricând”.

Dezbaterea s-a intensificat în ultimele săptămâni, iar joi euro-ul digital și-a făcut loc la summit-ul șefilor de guvern din zona euro

Dezbaterea s-a intensificat în ultimele săptămâni, iar joi euro-ul digital și-a făcut loc la summit-ul șefilor de guvern din zona euro: „Într-o lume mai fragmentată și digitală, accelerarea progresului unui euro digital este esențială pentru a sprijini un sistem de plăți european competitiv și rezistent, pentru a contribui la securitatea economică a Europei și pentru a consolida rolul internațional al euro-ului”, se arată în comunicat.

Cu câteva ore înainte, Philip Lane, membru al comitetului executiv al BCE, a subliniat într-o conferință că adoptarea sa este un imperativ pentru BCE, într-un context în care stablecoins sunt capabile să creeze un ecosistem monetar în afara razei de acțiune a băncilor centrale.

Într-un scenariu de adoptare masivă a acestor active, economistul avertizează că banii emiși de banca centrală ar juca un rol redus în sistemul de plăți: de exemplu, dacă gospodăriile și companiile ar folosi stablecoins în loc de bani tradiționali pentru tranzacțiile lor zilnice și și-ar ține banii în conturi de monede stabile și ar folosi băncile doar pentru a-și muta fondurile în și din aceste conturi. O reducere a volumului depozitelor în băncile comerciale ar afecta rolul acestora în furnizarea de credite și ar crește costul finanțării.

Pe de altă parte, dacă stablecoins legate de dolar ar câștiga teren în zona euro, sistemul de plăți intern ar putea rămâne ancorat în bancnotele verzi, subminând suveranitatea monetară, potrivit economistului.

Sprijinul direct al lui Trump pentru aceste active face ca cel mai rău scenariu să nu fie deloc imaginar

Sprijinul direct al lui Trump pentru aceste active face ca cel mai rău scenariu să nu fie deloc imaginar. Deși astăzi monedele stabile nu sunt folosite ca mijloc de plată zilnic, acest lucru s-ar putea schimba.

PayPal a anunțat recent că intenționează să ofere stablecoin-ul său PYUSD, astfel încât cei peste 20 de milioane de comercianți mici și mijlocii să își poată plăti furnizorii. Astfel, deja la reuniunea Eurogrupului de la mijlocul lunii martie, Pierre Gramegna, director general al Mecanismului European de Stabilitate (MES), a făcut clar: „Ceea ce este în joc este suveranitatea europeană”, a spus el. „MES sprijină urgența BCE de a realiza euro-ul digital pentru a proteja autonomia strategică a euro-ului. Este mai necesar ca oricând”, a adăugat el, conștient de relevanța pe care o pot avea stablecoins în sistemele de plată globale.

Istoria se repetă. Euro-ul digital nu a apărut din nimic. A fost un răspuns pe care autoritățile europene l-au dat Facebook când a anunțat intenția de a lansa libra, o criptomonedă care își propunea să faciliteze schimbul transfrontalier de bani și în țările în curs de dezvoltare

Istoria se repetă. Euro-ul digital nu a apărut din nimic. A fost un răspuns pe care autoritățile europene l-au dat Facebook când a anunțat intenția de a lansa libra, o criptomonedă care își propunea să faciliteze schimbul transfrontalier de bani și în țările în curs de dezvoltare. Ideea era ca Asociația Libra, autoritatea centrală creată de Facebook și alte companii, să emită o monedă și să păstreze banii primiți în schimb în rezerva sa, formată din numerar sau depozite bancare și active de investiții cu risc scăzut.

Anunțul a aprins toate alarmele în vârful Uniunii: o organizație privată ar fi capabilă să stocheze o mare putere monetară datorită bazei sale de utilizatori și ar avea o mare influență asupra sistemului financiar.

Cea mai înaltă autoritate monetară a Bătrânului Continent a realizat un studiu în 2020 cu simulări și, în cel mai extrem dintre toate scenariile, a calculat că proiectul condus de Zuckerberg ar putea ajunge să „gestioneze” până la trei trilioane de euro. Temerile pentru stabilitatea financiară a zonei euro au devenit din ce în ce mai acute.

Ignacio Terol Rodriguez, consilier senior al unității de strategie a euro-ului digital, recunoaște că libra a determinat băncile centrale ale G7 să se gândească la suveranitatea lor monetară. „Punctul de plecare este că Facebook avea mai mulți utilizatori decât propria noastră populație din UE, iar economiile de scară asociate au fost percepute ca o potențială amenințare la principiul suveranității monetare”.

Reglementatorii au făcut totul pentru a conjura riscul ca această stablecoin primigenie să devină un mijloc de plată masiv, până la punctul în care autoritățile monetare ar putea pierde controlul asupra bazei monetare

Reglementatorii au făcut totul pentru a conjura riscul ca această stablecoin primigenie să devină un mijloc de plată masiv, până la punctul în care autoritățile monetare ar putea pierde controlul asupra bazei monetare, adică bancnotele și monedele în circulație și rezervele bancare.

Un mediu în care ar avea o capacitate mai mică de a-și dezvolta politicile monetare, deoarece scăderile sau creșterile ratelor ar avea mai puține efecte asupra costului și disponibilității banilor în economie.

Dar acum o nouă amenințare vine de peste Atlantic, iar dezvoltarea euro-ului digital avansează cu pași extrem de lenți.

Independența de SUA

Digitalizarea nu a implicat doar noi forme de plată, ci a accelerat și scăderea utilizării numerarului, o altă motivație din spatele dezvoltării euro-ului digital. „Numerarul nu este suficient pentru a garanta plățile de bază în domenii precum comerțul electronic. Există alte modalități de a plăti digital, dar nu sunt publice și acest lucru are implicații, nu sunt gratuite sau universale”, afirmă José Manuel Marqués, director al Departamentului de Inovare Financiară și Infrastructuri de Piață al Băncii Spaniei.

Euro-ul digital ar completa (fără a înlocui) bancnotele, iar toată lumea ar putea dispune de el gratuit.

„Există modalități de a procesa plăți digitale în Europa, cum ar fi cardurile de credit, dar au o poziție monopolistă. Pot stabili care sunt costurile pentru a face plăți, a emite cardul, cât percep comerțului. Suntem îngrijorați și dorim să existe mai multă concurență”, afirmă Marqués.

Într-un context geopolitic incert, ceea ce se dorește este suveranitatea europeană în sistemele de plată și reducerea dependenței actuale de alte țări, precum SUA. „Digitalizarea crește, iar dependența de furnizori non-europeni, precum Visa și Mastercard, de asemenea. La aceasta se adaugă furnizorii tehnologici, precum Apple sau Google, care, cu portofelele lor digitale, practic nu au concurență”, detaliază el. 69% din plățile în magazinele fizice se efectuează cu Visa sau Mastercard, potrivit BCE.

Terol consideră că zona euro „închiriază” mijloacele de plată: „Tot ceea ce înseamnă a trăi din chirie pentru o nevoie de bază, cum ar fi siguranța de a putea plăti în fiecare zi, este mai riscant într-un context de schimbări geopolitice. Reziliența este necesară pentru serviciile care susțin comerțul și economia UE”.

Ceea ce s-a schimbat pentru Terol este percepția riscului și face o similitudine cu achiziția de gaze din Rusia: dacă înainte de 2022 era un avantaj competitiv, după aceea a fost văzută ca o dependență prea mare.

Această dependență nu reprezintă doar o amenințare la adresa autonomiei strategice a UE, ci și un cost pentru comerț. Pentru cumpărăturile cu carduri de debit (excluzând cardurile de credit) non-europene, comercianții din zona euro plătesc anual între 3.000 și 4.000 de milioane de euro; cei mai mici plătesc de trei sau patru ori mai mult decât cei mari.

„Cu euro-ul digital, băncile oferă serviciul, iar reglementările stabilesc limite la ceea ce trebuie să plătească comercianții. O acceptare generalizată a euro-ului digital oferă comercianților mai multe posibilități de negociere pentru a accepta mijloacele de plată private mai competitive, deoarece ar avea mai multe alternative”, detaliază el.

Evitarea fragmentării mijloacelor de plată, garantarea suveranității monetare, concurența și reziliența euro-ului sunt alte motivații din spatele proiectului.

În octombrie anul acesta se încheie faza de pregătire, iar instituțiile vor trebui să decidă dacă trec la faza următoare și continuă cu dezvoltarea proiectului

În octombrie anul acesta se încheie faza de pregătire, iar instituțiile vor trebui să decidă dacă trec la faza următoare și continuă cu dezvoltarea proiectului.

În BCE domină convingerea că euro-ul digital se va realiza, dar caută consensul legiuitorilor, o piesă fundamentală pentru ca proiectul să vadă lumina zilei.

De fapt, deși banca centrală a avansat în dezvoltarea aspectelor tehnice, lipsește încă cadrul normativ, necesar pentru realizarea proiectului, asigură surse din Trezorerie.

Nimeni nu îndrăznește să pună o dată: Comisia Europeană a propus regulamentul în iunie 2023 și este examinat de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Din cadrul instituției, aceștia asigură că Consiliul nu și-a adoptat mandatul (poziția pentru a negocia cu Parlamentul), și nici Parlamentul.

Odată ce ambele instituții le aprobă, vor trebui să le negocieze în triloguri și să adopte oficial propunerile.

Din cadrul organismului, aceștia explică faptul că acest proces implică uneori luni de muncă, deoarece textele legislative trebuie traduse în limbile oficiale ale UE de către juriști lingviști.

Te gândești să investești în criptoactive? Iată ce trebuie să știi

```

Read in other languages

Про автора

Stefan este un comentator economic cu experiență în sectorul bancar și analiză financiară. Articolele sale se remarcă prin analiza profundă a proceselor economice din România și din lume. El poate explica concepte economice complexe într-un mod accesibil, ajutând cititorii să înțeleagă evenimentele economice curente.