În câteva cuvinte
Primarul bavarez Armin Grassinger a demisionat din funcție după un atac incendiar asupra casei sale, invocând temeri pentru siguranța familiei. Acest incident subliniază o tendință îngrijorătoare de violență împotriva politicienilor în Germania.
Armin Grassinger, primarul orașului Dingolfing din Bavaria, a anunțat că demisionează din funcție, invocând temeri pentru siguranța familiei sale în urma unui atac incendiar asupra locuinței sale private.
În vârstă de 48 de ani, politicianul a fost primar din 2020 și își propusese să candideze din nou în 2026. Pe 17 octombrie, un incendiu a izbucnit la locuința sa privată, distrugând mai multe vehicule, inclusiv mașina de serviciu a domnului Grassinger. Incidentul este suspectat a fi un act de incendiere, iar Parchetul din Landshut a deschis o investigație.
„Mașina sa a fost afectată, investigăm în toate direcțiile”, a confirmat Dr. Susanne Grasser de la Parchetul din Landshut. Primăria orașului a precizat că demisia vine „după o analiză atentă și în coordonare cu autoritățile competente”. Armin Grassinger însuși a declarat că decizia a fost luată „după discuții intense cu apropiații săi”.
Cazul amintește de un incident similar petrecut în urmă cu o săptămână la Hamburg, unde mașina politicianului AfD Bernd Baumann a fost, de asemenea, ținta unui atac. Decizia de a demisiona i-a fost grea, dar necesară, iar alte detalii rămân confidențiale din motive de protecție a datelor cu caracter personal. Funcția sa va fi preluată de viceprimarul Maria Huber, tot din partea comunității electorale independente (UWG).
Colegii din landul liber văd acest caz ca pe un „semnal de alarmă”. Primarul din Straubing, Markus Pannermayr, s-a declarat consternat și a citat președintele Asociației Orașelor Bavareze, afirmând că este „un semnal de alarmă atunci când un primar aflat în funcție cu succes de cinci ani este forțat să se retragă imediat din cauza amenințărilor la adresa sa și a anturajului său privat”. Pannermayr a adăugat că „demisia ar trebui să fie și un prilej pentru noi toți – primari, consilieri orășenești, angajați ai administrațiilor locale, reprezentanți media și întreaga cetățenie – să ne gândim cum ne raportăm unii la alții în viața de zi cu zi”.
