Procesul Block: Detalii șocante despre răpirea copiilor moștenitoarei „Block House”

Procesul Block: Detalii șocante despre răpirea copiilor moștenitoarei „Block House”

În câteva cuvinte

Procesul de răpire a copiilor Christinei Block și Gerhard Delling în Hamburg a scos la iveală detalii șocante și mărturii dramatice de la presupuși răpitori și martori. Cazul complex, plin de întorsături, se va extinde cel puțin până în martie 2026.


Hamburg – Germania este martora unui proces judiciar fără precedent: începând cu 11 iulie, Christina Block, moștenitoarea lanțului de restaurante „Block House”, și partenerul său de viață, Gerhard Delling, se află în fața instanței. Aceștia sunt acuzați că ar fi orchestrat răpirea celor doi copii mai mici ai săi, Theo (11 ani) și Klara (14 ani). Legenda „Sportschau”, Delling, este acuzat de complicitate.

La începutul procedurii, care a debutat cu un interes mediatic uriaș și citirea rechizitoriului de 148 de pagini, publicul a fost informat despre acuzațiile incredibile la care Block trebuie să facă față. După prima zi, Block și Delling au plecat într-un cabriolet cu avocatul lor. A doua zi de proces s-a încheiat după doar 54 de minute, deoarece avocatul familiei Block, Dr. Andreas C., a solicitat adăugarea de documente suplimentare la dosar.

Christina Block a depus mărturie pentru prima dată, iar povestea sa a sunat ca desprinsă dintr-un film de acțiune. Ea a negat că ar fi dorit răpirea violentă a copiilor. A povestit că, atunci când a încercat să-i ia pe copii din sudul Germaniei după răpire, a fost întâmpinată de bărbați cu măști din ciorapi.

În timpul procesului, Block a vorbit și despre relația sa cu Keren Tenenbaum (cunoscută sub numele de Olga), o fostă soldată israeliană și presupusă răpitoare, care i-ar fi comunicat unde se aflau copiii în ziua răpirii. Ulterior, Christina Block a fost supusă unui interogatoriu, unde a oferit detalii suplimentare despre ziua de după răpire și rolul partenerului ei, Gerhard Delling, dar a fost nevoită să întrerupă interogatoriul din cauza epuizării.

Unul dintre presupușii răpitori, fostul soldat israelian Tal S. (36 de ani), a depus mărturie, descriind presupusa dorință a familiei Block de a recupera copiii „chiar și printr-un act de forță, adică cu putere”. El a relatat cum a ajutat la răpirea copiilor și l-a bătut brutal pe fostul soț al lui Block, Stephan Hensel, care i-a acceptat scuzele.

Stephan Hensel, fostul soț al Christinei Block, a depus și el mărturie, vorbind despre teama de moarte pe care a simțit-o în timpul răpirii. El a mai declarat că a împiedicat publicarea unei cărți scrise de Gerhard Delling. Ulterior, Block a răspuns la întrebările avocaților, izbucnind în lacrimi de mai multe ori. A povestit despre timpul petrecut cu copiii săi în Hamburg după răpire, menționând că fiul ei, Theo, a plâns și a spus: „Nu vreau să plec de aici.”

Un martor danez a relatat cum a observat răpirea copiilor de la fereastră, văzând cum unul dintre copii se împotrivea și era târât într-o mașină. Un detectiv privat, Karsten Sch., angajat de Eugen Block pentru supraveghere, a depus și el mărturie, iar șeful portului Hamburg a vorbit despre rolul său în caz.

De asemenea, a depus mărturie un martor misterios, Alon Katzir-Shimoni, iar ședințele au avut loc de mai multe ori cu ușile închise din motive de securitate națională. S-a discutat despre jurnalul secret al lui Block, iar înregistrările și mesajele vocale din acesta au fost admise ca probe. Foștii și actualii directori financiari ai „Block Gruppe” au dezvăluit că răpitorii au generat costuri hoteliere de aproximativ 230.000 de euro.

Procesul este departe de a fi încheiat, numeroși martori și interogatorii fiind încă programate. Inițial, fuseseră programate 37 de zile de audiere până la 23 decembrie 2025, dar acum este clar că procesul va continua cel puțin până la sfârșitul lunii martie.

Про автора

Nicoleta este un jurnalist specializat în probleme sociale și drepturile omului. Reportajele ei se remarcă prin empatie, înțelegerea profundă a problemelor grupurilor vulnerabile și abilitatea de a atrage atenția societății asupra problemelor importante. Ea lucrează adesea în zone de conflict, relatând evenimentele din prima linie.