În câteva cuvinte
Politologul bulgar Ivan Krastev analizează criza ordinii liberale europene, avertizând că Uniunea Europeană este un „vegetarian invitat la cina canibalilor” și trebuie să scape de pesimismul care o paralizează.
Ivan Krastev, un proeminent politolog bulgar, critică atitudinea dominantă în Europa, numind „pesimismul excesiv” o prostie și o profeție care se autoîmplinește. El susține că, în loc să deplângă prăbușirea ordinii liberale, Europa trebuie să caute noi alternative într-o lume marcată de conflicte acerbe.
Krastev subliniază că lumea pentru care era pregătită Europa a dispărut. Centrul de greutate se mută spre Indo-Pacific din motive demografice și economice, iar puterea blândă europeană se confruntă cu o geopolitică dură. „Suntem vegetarienii invitați la o cină a canibalilor”, afirmă el.
Europa cumpără timp, dar acest lucru vine cu un preț ridicat. Este necesar să se investească masiv pentru a se deconecta de energia rusească, pentru a combate schimbările climatice și pentru a adapta economia la revoluția tehnologică. În plus, Europa plătește facturi în criza din Gaza și va plăti și în Ucraina.
În viziunea sa, actuala eră este mai degrabă post-liberală decât post-democratică. Deși alegerile nu vor dispărea, se observă o eroziune a restricțiilor asupra puterii executive și a instituțiilor independente. Această tendință este vizibilă chiar și în Statele Unite, unde concentrarea puterii și a bogăției în mâinile giganților tehnologici reprezintă o amenințare structurală.
Krastev avertizează că, deși partidele de extremă-dreapta au renunțat la ideea de a părăsi UE, ele se orientează acum către China, ceea ce are sens doar dacă Ungaria, de exemplu, rămâne parte a pieței unice. Această volatilitate a identităților politice va avea consecințe majore.
În ceea ce privește securitatea, politologul consideră că dependența Europei de tehnologia și securitatea SUA este o realitate iluzorie de evitat. De asemenea, el subliniază că dezmilitarizarea, un succes al anului 1945, a devenit acum o sursă de insecuritate. O problemă majoră este lipsa unei apărări comune și a unui Stat Major european, transformând Europa într-un simplu „client al Pentagonului”.
Krastev își exprimă îngrijorarea în special cu privire la Germania, a cărei industrie și armată sunt esențiale pentru o Europă a apărării, dar care se confruntă cu fantomele trecutului. În Franța, președintele Macron are instincte de lider, dar nu și forța politică necesară pentru a forma coaliții.
În concluzie, Krastev reiterează că cea mai mare problemă este „sentimentul că ce a fost mai bun a trecut”, un pesimism care trebuie depășit prin imaginație politică, așa cum s-a întâmplat în timpul crizelor anterioare.
