Bombardamentul brutal israelian asupra Fâșiei Gaza

Bombardamentul brutal israelian de ieri dimineață asupra Fâșiei Gaza, soldat cu peste 400 de morți și aproximativ 600 de răniți, demonstrează că niciun acord cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, nu este de încredere. Acest atac alimentează suspiciunea că liderul de extremă dreapta israelian folosește acest război inegal, în care populația civilă palestiniană este principala victimă, ca o strategie politică pentru a-și consolida puterea.

Cu zeci de atacuri aeriene simultane și bombardamente intense de artilerie din diferite puncte ale teritoriului palestinian asediat, Netanyahu a aruncat în aer armistițiul încheiat cu gruparea islamistă Hamas acum aproape două luni. Acesta făcea parte dintr-un plan laborios de pace destinat să pună capăt ofensivei militare ordonate de Netanyahu în octombrie 2023, ofensivă care a devastat teritoriul palestinian, a îngrozit lumea și, până la momentul armistițiului, a provocat peste 60.000 de morți, 110.000 de răniți, aproape 15.000 de dispăruți și un milion și jumătate de refugiați palestinieni. Aproape toți civili.

Netanyahu a acționat unilateral și cu o intensitate letală împotriva populației civile rar întâlnită în decursul a peste un an de conflict. Mai mult, a atacat zone care anterior fuseseră declarate "sigure" chiar de către armata israeliană și unde, în lunile precedente, sute de mii de refugiați, care își pierduseră casele din cauza bombardamentelor israeliene, fuseseră încurajați să se stabilească.

Premierul israelian a invocat detalii ale armistițiului pentru a justifica ceea ce este de nejustificat. Punerea în scenă impardonabilă a Hamas în timpul eliberării ostaticilor nu poate fi considerată un motiv valid pentru a submina un proces de pace care a durat luni de zile și a implicat intervenția activă a mai multor țări. Netanyahu susține, de asemenea, că Hamas a respins toate ofertele făcute în negocierile indirecte cu Israelul. Aceasta nu este însă informația care vine de la mediatorii din Cairo.

Ruperea armistițiului repornește contorul scandalos al victimelor palestiniene nevinovate și sporește și mai mult suferința familiilor celor 59 de ostatici israelieni care, vii sau morți, rămân de predat. Ajutorul SUA este nesemnificativ. Într-o altă demonstrație de incongruență, Casa Albă — care a fost consultată înainte de atac — cere "reținere" din partea lui Netanyahu, dar, în același timp, amenință din nou să "dezlănțuie iadul" împotriva celor care "terorizează" Israelul. Premierul israelian a dat deja suficiente dovezi că nu are nevoie de mesaje atât de explicite pentru a le considera un cec în alb. Iar Washingtonul are din ce în ce mai puțină credibilitate, în condițiile în care președintele promovează ideea dementă a construirii unei stațiuni turistice în Gaza, ceea ce necesită o curățare etnică prealabilă.

Pe plan intern, masacrul din Gaza coincide în mod convenabil cu scandalul politic legat de trei consilieri ai lui Netanyahu, care sunt investigați pentru că au primit bani din Qatar, un aliat al Hamas. Cazul a fost umbrit de violență. Faptele au fost descoperite de Shin Bet, serviciul de securitate internă, al cărui șef a fost demis brusc de Netanyahu, care vrea să împiedice cu orice preț să fie asociat cu eșecul de securitate națională reprezentat de atacul din 7 octombrie. Netanyahu, hărțuit de justiție și de extrema dreaptă religioasă, și-a legat supraviețuirea politică de războiul permanent, indiferent de costul uman.