În câteva cuvinte
Proiectul Hyperloop a trecut cu succes un test crucial în Olanda, demonstrând pentru prima dată schimbarea benzii de rulare la 85 km/h. Dezvoltatorii cred că această tehnologie ar putea lega orașele mari și înlocui zborurile scurte, atingând viteze de până la 700 km/h.
Proiectul de transport de mare viteză Hyperloop, care ar putea reduce timpul de călătorie între Berlin și München la doar 45 de minute, a trecut cu succes un test cheie. Inginerii olandezi au făcut un pas important spre transformarea acestei idei de science-fiction în realitate.
La Centrul European Hyperloop din Veendam, Olanda, o capsulă de test a atins viteza de 85 km/h și, pentru prima dată, a reușit să efectueze o schimbare de bandă. Aceasta reprezintă o realizare semnificativă pentru dezvoltatori.
"Acesta este un punct de referință pentru dezvoltarea ulterioară a Hyperloop", a declarat Tim Houter, co-fondator al Hardt Hyperloop, startup-ul din spatele proiectului. Cu doar un an în urmă, testele se opreau la aproximativ 30 km/h. Dezvoltatorii subliniază că, cu secțiuni de tuburi mai lungi, viteza ar putea ajunge la 700 km/h. Prin comparație, un avion de pasageri zboară cu aproximativ 880-900 km/h.
Un Hyperloop funcționează pe un principiu clar: capsulele glisează prin tuburi în mare parte vidate, unde frecarea și rezistența aerului sunt minime. Un sistem de propulsie electrică accelerează vehiculele. Călătoria, potrivit susținătorilor, nu va fi doar extrem de rapidă, ci și silențioasă, eficientă energetic și cu emisii reduse de CO2.
"Scopul nostru este să facem inutile zborurile pe distanțe scurte", a adăugat Houter. Dezvoltatorii văd cel mai mare avantaj al Hyperloop pe distanțe de câteva sute de kilometri, în regiuni dens populate și pentru conectarea marilor aeroporturi.
Momentan, se efectuează teste cu tuburi de joasă presiune. Nu există încă o rută comercială. Implementarea este complexă, costurile sunt ridicate, iar obținerea autorizațiilor în regiunile dens populate este dificilă. Primele planuri pentru rute pilot există în Germania și Italia. Comisia Europeană urmărește și ea proiectul cu interes, în special datorită obiectivelor climatice.
Pentru testul actual din Veendam, a fost construit un tub de 420 de metri. Decisivă a fost schimbarea benzii pe care capsula a realizat-o în timpul călătoriei. "Aceasta a fost dovada că sistemul nostru de schimbare a benzii funcționează", a explicat Houter. Această capacitate este considerată esențială pentru construirea unei rețele europene funcționale.
Pentru dezvoltatori este clar: drumul este încă lung, dar direcția este corectă. "Am demonstrat că Hyperloop nu mai este o fantezie", spune Houter. "Este o tehnologie care poate fi construită."
