Bundestagul se va pronunța marți asupra reformei constituționale

Bundestagul se va pronunța marți asupra ambițioasei reforme constituționale a viitorului cancelar, Friedrich Merz, pentru a cheltui sute de miliarde de euro pe apărare, infrastructură și mediu. Dacă propunerea va întruni cele două treimi din voturile necesare, Germania va renunța la dogma deficitului zero și va accelera reînarmarea în fața amenințării Rusiei și a posibilei abandonări a Europei de către Statele Unite. Creștin-democratul Merz, învingător în alegerile din 23 februarie, își va putea începe mandatul cu un arsenal financiar pe care prima economie a Europei nu l-a mai avut de ani de zile. Reforma va fi supusă votului final vineri în Bundesrat, camera regională.

"Războiul lui Putin nu este îndreptat doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva Europei, împotriva securității și libertății noastre", a avertizat Merz în dezbaterea premergătoare votului. "Împotriva acestor atacuri ne vom apăra în următorii ani și decenii cu tot ce avem la dispoziție". Viitorul cancelar a justificat măsurile excepționale pe care le propune ca răspuns la noul context internațional. A arătat cu degetul spre extrema dreaptă ca și colaboratoare a Rusiei în această situație. Și a avertizat că atât aliații, cât și dușmanii sunt atenți marți la Bundestag, deoarece miza depășește acest vot. Reforma constituțională și planul de reînarmare și investiții "trebuie să fie primul pas către o apărare europeană comună" și trebuie să includă și Regatul Unit, a adăugat el.

Camera Deputaților aflată la final de mandat

Merz a dorit ca planul său de îndatorare să fie adoptat în Bundestagul aflat la final de mandat, și nu în cel ales în recentele alegeri. Astfel, putea obține cele două treimi din locurile necesare pentru reforma constituțională. În noul Parlament, care va intra în funcțiune săptămâna viitoare, extrema dreaptă a AfD și post-comuniștii de la Die Linke se bucură de o minoritate de blocaj de peste o treime, care ar fi dus la eșecul inițiativei. Curtea Constituțională a respins contestațiile împotriva votului, formulate de aceste partide, care o considerau nedemocratică, deoarece nu reflectă voința populară exprimată la urne. Bundestagul, conform Legii Fundamentale, este operațional până în ultimul minut, chiar dacă au avut loc noi alegeri.

Mai multe informații

• Editorial | 'Germania a revenit'

Se așteaptă ca majoritatea pentru adoptarea reformei să fie strânsă. CDU și CSU bavareză a lui Merz și SPD social-democrat, angajate în negocieri pentru formarea unei coaliții guvernamentale, nu atingeau singure cele două treimi din totalul locurilor, pragul cerut de Constituție pentru reformarea sa. Aveau nevoie să-i adauge pe Verzi. Printre alte concesii pentru a vota în favoarea, au obținut un fond pentru tranziția ecologică de 100 de miliarde de euro. Dar se tem de dezertări, mai ales din rândul creștin-democraților lui Merz, deranjați că șeful lor a încălcat promisiunile de a evita îndatorarea. Merz avea nevoie de 489 de voturi, iar aceste trei partide adunau cu 31 mai multe. Marja este strânsă. Ziarul de scandal Bild Zeitung a numit votul "cel mai scump din toate timpurile" din cauza îndatorării masive pe care o va implica.

Peste un trilion de euro

Planul include un fond special de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură în următorii 12 ani, care include 100 de miliarde de euro pentru mediu. În plus, cheltuielile militare care depășesc 1% din PIB vor fi excluse din normele constituționale privind frâna datoriilor, care până acum restricționau sever marja guvernelor germane de a moderniza Forțele Armate și de a răspunde noilor amenințări. În cele din urmă, se prevede autorizarea landurilor (statele federate) să se elibereze de obligația constituțională de a-și echilibra conturile și să se îndatoreze până la 0,35% din PIB. Unele calcule ridică valoarea totală a pachetului la peste un trilion de euro.

Șeful SPD, Lars Klingbeil, a apărat în timpul dezbaterii acordul cu CDU/CSU și Verzii ca un exemplu al capacității partidelor din "centrul democratic" de a oferi soluții la problemele actuale. A comparat "cultura politică" germană cu blocajul și diviziunile moderaților din alte țări, pe care nu le-a numit. Purtătoarea de cuvânt a Verzilor, Britta Hasselmann, i-a reproșat lui Merz că, înainte de alegeri, a răspuns în mod repetat cu un "nu categoric" propunerilor partidului său de a adopta un plan similar cu cel pe care acum, în grabă, viitorul cancelar a vrut să-l impună. "Condițiile erau aceleași la 1 ianuarie sau în octombrie", a spus ea.

"Ce teatru!", a exclamat copreședintele AfD, Tino Chrupalla, referindu-se la schimbarea de poziție a lui Merz după alegeri. "Alegătorii se simt înșelați, și pe bună dreptate". Christian Dürr, din partea Partidului Liberal FDP, a apărat frâna constituțională a datoriilor ca "o asigurare pentru generațiile viitoare". "Coaliția datoriilor", a adăugat el, referindu-se la alianța dintre creștin-democrați și social-democrați, "sacrifică bunăstarea de mâine pentru cadourile electorale de astăzi. Datoriile de azi sunt taxele de mâine." FDP, membru al guvernului tripartit până în noiembrie anul trecut, a rămas în afara viitorului Parlament.

Bundesratul va avea ultimul cuvânt

Următorul pas, dacă reforma va fi adoptată în Bundestag, este Bundesratul, unde sunt reprezentate landurile. Și acolo este necesară o majoritate de două treimi. Nu va fi suficient cu statele în care guvernele sunt formate din CDU/CSU, SPD sau Verzi. Votul decisiv pentru a ajunge la două treimi este cel al Bavariei, unde CSU guvernează în coaliție cu un mic partid, Alegătorii Liberi, care se opune îndatorării. Alegătorii Liberi au amenințat zile întregi că vor împiedica CSU să emită, în numele acestui stat federal, votul favorabil planului. Dar luni a fost anunțat un acord care, în principiu, înlătură acest obstacol și va permite adoptarea definitivă a reformei vineri.