
În câteva cuvinte
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat discursul anual despre Starea Uniunii, axându-se pe consolidarea securității europene în fața incidentelor cu drone rusești în spațiul polonez și pe al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. De asemenea, a abordat conflictul din Gaza, reiterând condamnarea Hamas și presiunea asupra conducerii sale, și a discutat despre provocările interne, inclusiv controversatul acord comercial cu SUA.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut la Strasbourg discursul său anual privind Starea Uniunii. Anul acesta, tema tradițională a viitorului Europei s-a împletit cu chestiuni arzătoare ale politicii mondiale actuale, inclusiv incidente cu drone rusești în spațiul aerian polonez (teritoriu NATO) și atacurile Israelului împotriva liderilor Hamas din Qatar.
Von der Leyen a subliniat că „Europa trebuie să lupte pentru locul său în lume”, având în vedere turbulențele geopolitice. Potrivit acesteia, este „o luptă pentru un continent intact, în pace. Pentru o Europă liberă și independentă. O luptă pentru valorile și democrațiile noastre. O luptă pentru libertatea noastră și pentru ca noi înșine să ne putem decide soarta. Nu subestimați – aceasta este o luptă pentru viitorul nostru”. Ea a pledat pentru unitatea statelor membre, a instituțiilor UE și a forțelor pro-democratice.
În ceea ce privește conflictul din Fâșia Gaza, șefa Comisiei Europene a declarat că „foametea provocată de om nu trebuie să servească niciodată ca armă de război”, solicitând încetarea imediată a acesteia pentru protejarea copiilor și menținerea umanității. Ea a cerut, de asemenea, eliberarea imediată a ostaticilor și a subliniat că „pentru Hamas nu poate exista niciodată un loc – nici acum, nici în viitor. Căci ei sunt teroriști care vor să distrugă Israelul. În plus, ei își terorizează propriul popor”. Comisia va înăspri tonul și față de Israel: va suspenda sprijinul bilateral în aceste zone (fără a afecta colaborarea cu societatea civilă israeliană sau Yad Vashem) și va propune sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți.
Pentru a întări protecția frontierelor estice ale Uniunii, von der Leyen a propus investiții în supravegherea spațială în timp real pentru a nu lăsa nicio mișcare de trupe neobservată și a construi un „zid de drone” în conformitate cu apelurile prietenilor baltici. Acestea, a explicat ea, nu sunt planuri abstracte, ci „fundamentul unei apărări credibile”.
Președinta Comisiei a anunțat un nou, al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, declarând că este necesară „mai multă presiune asupra Rusiei pentru ca țara să vină la masa negocierilor”. Accentul se va pune pe accelerarea eliminării dependenței de combustibilii fosili ruși, pe vizarea „flotei-fantomă” și a țărilor terțe, concomitent cu o creștere a sprijinului pentru Ucraina. „Acesta este războiul Rusiei. Și Rusia ar trebui să plătească pentru el”.
Referitor la incidentele recente cu încălcarea spațiului aerian polonez de către drone, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, nu a exclus o încălcare intenționată, scriind că există „indicii că a fost intenționat, nu accidental”. Ea a numit incidentul „cea mai gravă încălcare a spațiului aerian european de către Rusia de la începutul războiului”. UE este în deplină solidaritate cu Polonia, iar Kallas a adăugat că „trebuie să creștem costurile pentru Moscova, să consolidăm sprijinul pentru Ucraina și să investim în apărarea Europei”. Armata poloneză a raportat că mai multe drone au intrat în spațiul aerian polonez în timpul nopții, cel puțin o casă din regiunea Lublin fiind lovită.
Pe agenda discuțiilor se află și posibila anulare a interdicției planificate privind motoarele cu ardere internă. Liderii politici ai Uniunii, în special Manfred Weber, șeful celei mai mari facțiuni din Parlamentul European (PPE), au declarat că există o majoritate pentru „anularea interdicției motoarelor cu ardere internă”, subliniind că în Germania „sute de mii de locuri de muncă depind de această industrie cheie”.
Ursula von der Leyen se află sub o presiune considerabilă din cauza nemulțumirii față de acordurile comerciale cu președintele american Donald Trump. Oponenții o acuză că a făcut concesii prea ample. Von der Leyen a replicat că un refuz al ofertei SUA ar fi putut duce la un război comercial. De asemenea, există nemulțumiri legate de rolul secundar al Europei în conflictul din Orientul Mijlociu și în negocierile de pace din Ucraina, ceea ce a dus la strângerea de semnături pentru o a doua moțiune de cenzură împotriva sa.