Un raport realizat de Oxfam și ONG-ul Egala denunță încălcări sistematice ale drepturilor omului la granița dintre Polonia și Belarus.

Organizațiile documentează returnări forțate ale solicitanților de azil, executate de autoritățile poloneze, precum și tratamentul degradant și violent aplicat migranților de ambele părți ale frontierei.

Apărătorii drepturilor omului solicită Uniunii Europene să investigheze nerespectarea legislației europene de către Polonia și să inițieze procedurile de infringement corespunzătoare. De asemenea, îndeamnă Varșovia să abroge legislația care permite utilizarea armelor de foc de către Poliția de Frontieră și suspendarea dreptului la azil.

Cunoscută sub numele de "granița verde", aceasta este o zonă vastă, împădurită, cu mlaștini și zone umede, unde temperaturile pot scădea iarna până la -20°C.

Din 2021, regimul autocratului bielorus Aleksandr Lukașenko, aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a facilitat transportul la frontieră și trecerea a mii de migranți și solicitanți de azil, pentru a destabiliza granița estică a NATO și a UE. Aceste practici de război hibrid au servit guvernelor poloneze succesive, atât celui ultraconservator al partidului Lege și Justiție, cât și coaliției liberale conduse de Donald Tusk, ca justificare pentru implementarea unor măsuri severe anti-imigrație.

Documentul "Bariere Brutale", de 65 de pagini, publicat marți, relatează că persoanele care încearcă să treacă granița rămân blocate săptămâni, chiar luni, într-o zonă de "no man's land".

Organizația Medici Fără Frontiere estimează că pot petrece în medie 21 de zile și până la 90 de zile în cele mai grave cazuri.

Potrivit Oxfam și Egala, care lucrează pe teren, se întâlnesc cu persoane în situații limită, suferind de foame, epuizare severă, deshidratare, probleme digestive, afecțiunea cunoscută sub numele de "picior de tranșee", degerături și hipotermie.

Încercând să sară gardul de cinci metri înălțime, încoronat cu sârmă ghimpată, construit în 2022, mulți ajung cu membre rupte, fracturi de pelvis, traume craniene, răni la cap și tăieturi.

De la mijlocul anului 2021 până în noiembrie 2024, au fost înregistrate cel puțin 88 de decese verificate și sute de persoane dispărute.

Lucrătorii sanitari au tratat, de asemenea, răni care corespund relatărilor despre violență împărtășite de persoanele pe care le îngrijesc.

În special, violența exercitată de autoritățile din partea Belarusului, pe care o descriu drept "iad", și care include "violență și extorcare, precum și privarea și confiscarea apei, alimentelor și adăpostului". Dar denunță și tratamentul aplicat de polițiștii de pe partea poloneză.

"Violența verbală și fizică a polițiștilor de frontieră polonezi împotriva persoanelor care trec granița a fost raportată de mai mulți ani și a fost descrisă ca fiind 'deosebit de alarmantă'", scriu autorii.

Organizația "We are Monitoring" [Monitorizăm] a înregistrat 600 de cazuri în 2024, dar alte organizații estimează că au avut loc peste 1.000 de cazuri de violență doar în prima jumătate a acelui an, se arată în studiul Oxfam și Egala.

Raportul avertizează că nu toate cazurile au putut fi verificate independent, dar subliniază că mărturiile sunt consecvente cu informațiile publicate anterior și cu leziunile tratate de personalul medical. Migranții descriu bătăi, inclusiv asupra persoanelor cu răni anterioare, utilizarea frecventă a spray-ului cu piper, hărțuirea cu câini și utilizarea pistoalelor de alarmă și a gloanțelor de cauciuc.

Organizațiile își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la utilizarea armelor de foc "cum ar fi focurile de avertizare".

Aceste ONG-uri denunță o "înrăutățire a condițiilor la frontieră" printr-o serie de inițiative legislative după alegerile din octombrie 2023.

De când Tusk a preluat puterea, pe 13 decembrie, până la jumătatea lunii mai 2024, Poliția de Frontieră a raportat că peste 4.000 de persoane au fost "returnate la linia de frontieră".

În mai, guvernul liberal a anunțat planul de fortificare a frontierei "Scutul Estic", o inițiativă de peste 2,3 miliarde de euro pentru consolidarea graniței cu Belarus și cu exclava rusă Kaliningrad, în contextul invaziei rusești a Ucrainei, pe care Polonia o consideră o amenințare la adresa propriei integrități.

În plus, după înjunghierea mortală a unui soldat, pe 6 iunie, de către un migrant la frontieră, executivul polonez a reintrodus așa-numita zonă de excludere, care împiedică accesul lucrătorilor umanitari, voluntarilor și mass-mediei, și care este încă în vigoare.

Pe 13 iulie, a fost aprobată și o lege care scutește forțele de securitate de răspunderea penală pentru utilizarea necorespunzătoare a armelor de foc la frontieră. Poliția de Frontieră împărtășește frecvent pe rețelele sociale tentative de trecere, în care adesea este folosită violența și de partea migranților.

Într-o nouă mișcare de consolidare a securității, guvernul a anunțat în octombrie o nouă strategie de imigrație care a introdus posibilitatea suspendării dreptului la azil pentru o anumită perioadă de timp în anumite locuri.

Propunerea, pe care Tusk o descrisese la vremea respectivă ca fiind o măsură "dificilă, dar necesară", a fost aprobată în Parlament pe 21 februarie.

"Nimeni nu vorbește despre încălcarea drepturilor omului, a dreptului la azil, vorbim despre refuzul de a acorda cereri persoanelor care trec ilegal frontiera în grupuri organizate de Lukașenko", a spus Tusk când a anunțat-o. Comisia Europeană a anunțat în decembrie că consolidează sprijinul împotriva amenințărilor hibride prin instrumentalizarea migrației, cu peste 50 de milioane de euro pentru Polonia.

Organizațiile denunță faptul că încercările Poloniei de a legaliza returnările forțate contravin dreptului internațional, dreptului UE și Constituției poloneze.

Potrivit raportului, în 2024, 1.465 de persoane au relatat că au suferit cel puțin o returnare forțată.

"Nu sunt cazuri izolate, ci fac parte dintr-un răspuns sistemic și politic", se afirmă.

Oxfam și Egala prezintă cazul lui Mubarak, un sudanez care a traversat pădurea de frontieră în vara anului 2023.

Grupul cu care călătorea s-a ascuns, așteptând să treacă timp de 13 zile, "mâncând doar o masă pe zi și bând apă murdară".

Ajuns pe teritoriul polonez, el relatează contactul cu autoritățile țării: "Nu ne-au dus la secția de poliție, ci direct [înapoi] la frontieră".

"Ne-au percheziționat, ne-au bătut, au deschis poarta gardului, ne-au dat cu gaz [piper] în ochi și ne-au împins în Belarus".

Mubarak și colegii săi au încercat din nou și au reușit să treacă în septembrie 2023. Poliția de frontieră a înregistrat aproximativ 2.600 de cereri de protecție internațională în 2024, potrivit raportului.

Cele două organizații îndeamnă Polonia să pună capăt returnărilor forțate ilegale și să proceseze cererile de azil în conformitate cu drepturile omului și legislația europeană.

• De asemenea, să revoce legislația care permite utilizarea armelor și care suspendă dreptul la azil, și să permită accesul personalului umanitar și organizațiilor pentru drepturile omului la frontieră.

UE este îndemnată să condamne abuzurile asupra drepturilor omului la frontieră, să investigheze încălcările legislației europene privind azilul de către Polonia și, dacă este justificat, să inițieze proceduri de infringement. De asemenea, să se asigure că Polonia aplică Pactul UE privind migrația, "în special, monitorizarea independentă a încălcărilor drepturilor omului, cum ar fi returnările forțate".