Milioane de oameni din întreaga lume suferă de demență și au nevoie de sprijin cuprinzător în viața de zi cu zi. Această afecțiune, caracterizată printr-o scădere progresivă a funcțiilor cognitive, devine din ce în ce mai răspândită, în special în rândul populației vârstnice.

La început, pacienții par a fi doar uituci, dar pe măsură ce boala progresează, deficiențele se extind la memoria pe termen lung: amintirile din copilărie se pierd, iar cunoștințele învățate anterior nu mai pot fi redate.

În acest articol, vom aborda în detaliu tot ce trebuie să știți despre bolile dementive și Alzheimer: de unde provin, ce este Alzheimerul, cum sunt diagnosticate, cum pot fi prevenite și cum să gestionați demența.

CARE ESTE DIFERENȚA DINTRE DEMENȚĂ ȘI ALZHEIMER?

Demența și boala Alzheimer sunt doi termeni care sunt adesea confundați, dar au o diferență clară.

Demența este un termen generic care descrie o serie de simptome ce afectează funcția cognitivă și memoria. Există, așadar, diverse forme de demență, iar Alzheimerul este una dintre ele:

• Demența vasculară (sau demența multiinfarct)
• Demența cu corpi Lewy
• Demența frontotemporală
• Boala Alzheimer

Se presupune că există și alte forme de demență ca afecțiuni mixte.

CE ESTE BOALA ALZHEIMER?

Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență, reprezentând aproximativ 60 până la 80 la sută din toate cazurile de demență. Este o boală neurodegenerativă progresivă care afectează în principal persoanele vârstnice.

În cazul bolii Alzheimer, în creier apar depozite anormale de proteine, cum ar fi plăcile beta-amiloide și ghemurile tau. Aceste depozite perturbă comunicarea dintre celulele nervoase și, în cele din urmă, duc la moartea celulelor nervoase din creier.

Boala Alzheimer începe de obicei cu probleme ușoare de memorie și alte dificultăți cognitive care se agravează treptat. Cu timpul, ea duce la o pierdere semnificativă a abilităților mentale, o deteriorare a capacității de a efectua activități zilnice și modificări de comportament și personalitate.

ACESTEA SUNT SIMPTOMELE DEMENȚEI

În cazul bolii Alzheimer pot fi identificate diverse faze care descriu evoluția bolii. Este important de reținut că simptomele și durata fiecărei faze pot varia individual. Totuși, fazele pot fi descrise în linii mari după cum urmează:

Stadiul incipient (boala Alzheimer ușoară):

• În această fază, simptomele sunt adesea subtile și pot fi confundate cu semne normale de îmbătrânire.
• Persoanele afectate prezintă probleme ușoare de memorie, cum ar fi uitarea numelor sau a programărilor, dificultăți în găsirea cuvintelor și întrebări repetate.
• Activitățile cotidiene pot fi încă gestionate relativ bine, dar apar deja limitări în sarcinile mai complexe.
• Persoanele afectate se pot simți dezorientate sau confuze, mai ales în medii necunoscute.

Stadiul intermediar (boala Alzheimer moderată):

• În stadiul intermediar, deficitele cognitive se agravează semnificativ și devin mai evidente pentru familie și pentru anturaj.
• Pierderea memoriei și problemele de limbaj cresc, iar persoanele afectate au dificultăți în a-și recunoaște propriile rude.
• Activitățile cotidiene devin din ce în ce mai dificile, iar autonomia scade. Îmbrăcarea, spălarea și mâncatul pot necesita ajutor.
• Apar modificări de comportament, cum ar fi iritabilitate, neliniște, iluzii sau rătăciri.
• Capacitatea de a procesa informații complexe, de a avea gânduri abstracte și de a lua decizii se deteriorează considerabil.

Stadiul avansat (boala Alzheimer severă):

• În stadiul avansat, deficiențele cognitive și fizice sunt puternic pronunțate.
• Persoanele afectate au adesea dificultăți în a vorbi și a comunica. În stadiile ulterioare, ele nu mai pot vorbi inteligibil.
• Mobilitatea fizică este puternic limitată, iar persoanele afectate ar putea să nu mai poată merge sau să se miște fără ajutor.
• Ele sunt adesea imobilizate la pat și necesită sprijin complet pentru toate activitățile vieții cotidiene, inclusiv îngrijirea de bază.
• În stadiul avansat, persoanele afectate își pierd capacitatea de a înghiți și sunt mai susceptibile la infecții sau alte complicații.

Este important de subliniat că fazele bolii Alzheimer nu sunt strict liniare. Boala progresează diferit la fiecare persoană, iar tranziția între faze poate varia. Tratamentul bolii Alzheimer se concentrează pe ameliorarea simptomelor, îmbunătățirea calității vieții și oferirea celui mai bun sprijin posibil pentru persoanele afectate și familiile acestora.

DIAGNOSTICUL BOLILOR DEMENTIVE

Diagnosticul demenței, inclusiv al bolii Alzheimer, necesită o evaluare amănunțită de către un medic specialist sau un specialist în boli neurologice sau geriatrie. Diagnosticul se realizează de obicei în mai multe etape:

• Anamneza și examenul fizic: Medicul începe cu o anamneză detaliată a pacientului și/sau a rudelor acestuia, pentru a obține informații despre simptome, evoluția bolii și posibilii factori de risc. Urmează un examen fizic amănunțit pentru a exclude posibilele cauze fizice ale simptomelor.
• Teste cognitive: Medicul efectuează diverse teste cognitive pentru a evalua memoria, capacitatea de gândire, limbajul și alte funcții cognitive. Aceste teste îi oferă medicului indicii despre deficitele cognitive și pot ajuta la estimarea gradului de afectare.
• Proceduri imagistice: În multe cazuri, se efectuează proceduri imagistice, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografia computerizată (CT) a creierului, pentru a identifica modificări structurale sau anomalii. Aceste investigații pot ajuta, de asemenea, la excluderea altor posibile cauze ale simptomelor.
• Analize de laborator: Pot fi efectuate analize de sânge pentru a exclude alte posibile cauze medicale ale simptomelor, cum ar fi deficiențe vitaminice, tulburări tiroidiene sau infecții.
• Teste neuropsihologice: La nevoie, pot fi efectuate teste neuropsihologice suplimentare, mai extinse, pentru a evalua mai detaliat funcțiile cognitive specifice și pentru a confirma diagnosticul.
• Excluderea altor cauze: Diagnosticul demenței necesită, de asemenea, excluderea altor posibile cauze ale simptomelor cognitive, cum ar fi depresia, efectele secundare ale medicamentelor sau tumorile cerebrale.

După o evaluare amănunțită a acestor informații, medicul poate stabili un diagnostic și poate determina dacă este vorba de demență și ce formă de demență este prezentă.

Un diagnostic precoce este important, deoarece le permite persoanelor afectate și familiilor acestora să primească sprijin și tratament adecvat și să gestioneze mai bine evoluția bolii.

CUM SE TRATEAZĂ DEMENȚA

În prezent, nu există un tratament curativ pentru demență sau boala Alzheimer. Prin urmare, tratamentul se concentrează în principal pe ameliorarea simptomelor, încetinirea progresiei bolii și îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate.

Tratamentul bolilor dementive include, de obicei, o combinație de terapie medicamentoasă, intervenții non-medicamentoase și sprijin pentru persoanele afectate și familiile acestora.

Tratamentul exact este adaptat individual nevoilor și evoluției bolii și trebuie efectuat în consultare cu un medic specialist.

Terapia medicamentoasă:

• Inhibitori de colinesterază: Aceste medicamente, cum ar fi Donepezil, Rivastigmină și Galantamină, sunt utilizate pentru a încetini descompunerea acetilcolinei (un neurotransmițător important în creier). Ele pot îmbunătăți temporar simptomele cognitive la unele persoane cu boala Alzheimer sau pot încetini progresia bolii.
• Antagoniști ai receptorilor NMDA: Un medicament numit Memantină este uneori utilizat în stadiile ulterioare ale bolii Alzheimer pentru a bloca receptorii NMDA din creier și, astfel, a reduce efectele dăunătoare ale glutamatului asupra celulelor nervoase.

Terapii non-medicamentoase:

• Terapia comportamentală: Terapia comportamentală și tehnicile de antrenament cognitiv pot fi utilizate pentru a ajuta persoanele afectate să-și îmbunătățească abilitățile cognitive și comportamentul.
• Ergoterapia: Ergoterapeuții pot ajuta la gestionarea activităților cotidiene și la promovarea autonomiei persoanelor afectate.
• Terapia prin muzică și artă: Aceste abordări terapeutice creative pot promova bunăstarea emoțională și pot îmbunătăți comunicarea.
• Suport social: Contactul cu alți oameni și activitățile sociale pot îmbunătăți bunăstarea mentală și emoțională.

Sprijin pentru rude și îngrijitori:

• Boala Alzheimer poate reprezenta o povară considerabilă pentru familii și îngrijitori. Grupurile de sprijin, consilierea și informațiile îi pot ajuta să facă față provocărilor de îngrijire și de gestionare a bolii.

Este important ca tratamentul să înceapă cât mai devreme posibil pentru a obține cele mai bune rezultate și pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor afectate cât mai mult timp posibil. Îngrijirea persoanelor cu boala Alzheimer necesită o echipă multidisciplinară de medici, terapeuți și personal de îngrijire pentru a asigura o îngrijire completă.

CUM POȚI PREVENI DEMENȚA

Deoarece în prezent nu există modalități reale de vindecare, prevenirea demenței este crucială. Excepție: demența Alzheimer, de cele mai multe ori, nu poate fi prevenită.

Cu toate acestea, printr-un stil de viață și o dietă sănătoasă, se poate preveni cel puțin demența vasculară (cauzată de modificări vasculare) și demența alcoolică.

Aceasta înseamnă să acordați atenție unei alimentații echilibrate și sănătoase, să beți suficientă apă și să vă antrenați creierul prin puzzle-uri, jocuri și educație.

Alte sfaturi importante pentru prevenire sunt:

• Renunțați la fumat.
• Găsiți-vă un hobby semnificativ (de exemplu, ajutorul vecinilor).
• Angajați-vă celulele cenușii, de exemplu, prin educație. Începeți o facultate la vârstă înaintată sau un curs la o școală populară.
• Rămâneți curioși și călătoriți mult. Și acest lucru poate preveni demența.