
În câteva cuvinte
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, avertizează asupra încrederii în Rusia în contextul discuțiilor dintre Moscova și Washington privind un armistițiu în Ucraina. Ea subliniază că cererile Rusiei pun sub semnul întrebării intențiile sale de a găsi o soluție pașnică. UE dezbate, de asemenea, sprijinul militar acordat Ucrainei și modalitățile de a consolida poziția Kievului în eventualele negocieri.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a salutat ideea unui armistițiu în războiul din Ucraina.
Însă, în ajunul discuției programate pentru marți între președinții Donald Trump și Vladimir Putin pentru a discuta acest posibil prim pas spre pace, ea a avertizat, în timpul unei întâlniri a miniștrilor de Externe la Bruxelles, împotriva încrederii în cuvântul Moscovei. Este o neîncredere destul de răspândită printre cei Douăzeci și șapte.
„Nu te poți încrede în Rusia”, a alertat fosta prim-ministră estoniană, conform căreia cererile pe care le-a prezentat Moscova pentru un armistițiu de 30 de zile, la care Kievul a dat deja undă verde săptămâna trecută, pun la îndoială faptul că Kremlinul este dispus să găsească o cale pașnică.
Ideea răspândită într-o UE care poartă săptămâni de negocieri intense pentru ca nici Kievul, nici cei Douăzeci și șapte să nu fie ignorați atunci când se așază la dialog este că, așa cum au reiterat de la șefi de stat la miniștri, mingea este acum în terenul Rusiei. Așa a lăsat clar și președintele francez, Emmanuel Macron, unul dintre actorii europeni de primă linie atât în Europa, cât și în fața Washingtonului.
„Președintele Zelenski a avut curajul să accepte propunerea nord-americană a unui armistițiu de 30 de zile. Acum este rândul Rusiei să demonstreze că vrea cu adevărat pace”, a scris el pe X după ce a vorbit, luni, cu președintele ucrainean și, cu o zi înainte, cu Trump, după cum a asigurat.
„Condițiile pe care le-au prezentat [rușii] demonstrează că, de fapt, nu vor pace. Pentru că ceea ce prezintă drept condiții sunt toate obiectivele finale pe care vor să le obțină cu războiul”, a subliniat, la rândul său, Kallas. Pentru ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a cărui țară exercită în acest semestru președinția rotativă a Consiliului UE, această propunere este un „test pentru Rusia pentru a vedea cine vrea pace și cine nu”. Iar condițiile pe care le pune Moscova arată că „nu o acceptă”, a semnalat.
„Acum mingea este în terenul rusesc și este rândul Rusiei să ne demonstreze că într-adevăr crede într-o pace sau că vrea doar să continue în războiul său de agresiune”, a coincis ministrul spaniol, José Manuel Albares, care, cu toate acestea, a pledat pentru „a încuraja” Moscova să facă pasul următor. Asta, fără a neglija flancul ucrainean: „Europenii trebuie să rămână fermi sprijinind o pace justă și durabilă, nelăsând să treacă nicio oportunitate ca acest lucru să se întâmple. Dar, în același timp, oferind ajutor previzibil, constant, Guvernului ucrainean”, a rezumat.
Ucraina a centrat din nou o bună parte din discuțiile șefilor diplomației celor Douăzeci și șapte. Mai exact, dezbaterea despre cum să se asigure că Kievul ajunge cu cea mai puternică poziție posibilă la orice tip de negociere. Aceste discuții au loc la începutul unei săptămâni cheie, nu numai din cauza discuțiilor dintre Washington și Moscova, ci și din cauza multitudinii de întâlniri internaționale privind securitatea europeană — și a Ucrainei — care vor avea loc la cel mai înalt nivel în următoarele zile.
Dincolo de acest plan, întâlnirea miniștrilor a servit pentru a continua discuțiile despre inițiativa lui Kallas care propune ca UE să mobilizeze, ca punct de plecare, 20.000 de milioane de euro în ajutor militar pentru Ucraina în acest an și care ar putea ajunge „potențial” la 40.000 de milioane, în funcție de nevoile ucrainene și având în vedere retragerea Washingtonului și apropierea sa de Moscova. Instrumentul este prezentat ca un vehicul voluntar a cărui sumă totală va fi împărțită în funcție de greutatea economică a fiecărei țări participante, astfel încât Spaniei i-ar corespunde în jur de 8,68% din fond (peste 3.000 de milioane de euro). În ciuda faptului că Kallas a asigurat că a primit un „sprijin politic amplu” pentru inițiativa sa luni, ea a recunoscut că există încă „multe detalii” de clarificat în fața îndoielilor și reținerilor mai multor state membre, printre care Franța sau Spania.