În coaliția guvernamentală din Germania, formată din Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU, sau „Uniunea”) și Partidul Social Democrat (SPD), se acumulează disensiuni serioase care amenință stabilitatea executivului. Deși Cancelarul Friedrich Merz (CDU) și Vicecancelarul Lars (SPD) încearcă să mascheze situația tensionată, relațiile dintre partenerii de coaliție rămân extrem de încordate.

Toamna care vine ar putea aduce o serie de conflicte majore, care riscă să blocheze implementarea planurilor ambițioase ale coaliției privind stimularea economiei, asigurarea locurilor de muncă, reformarea statului social și creșterea capacității de apărare a Bundeswehr-ului. Guvernul riscă să se scufunde într-un conflict permanent dacă Merz și Lars nu reușesc să găsească o soluție în disputa privind alegerea judecătorului.

Un punct central de dispută este alegerea unui judecător la Curtea Constituțională Federală. În urmă cu două săptămâni, parlamentarii Uniunii și SPD au plecat în vacanța de vară în condiții de dispută. La ultima sesiune, Uniunea a refuzat să voteze candidata propusă de SPD, Frauke Brosius-Gersdorf (54 de ani). Oficial, motivul invocat a fost acuzațiile de plagiat, însă, în realitate, cel puțin 50 din cei 208 parlamentari s-au opus candidaturii sale din cauza pozițiilor sale pro-interzicere a partidului AfD și pro-legalizare a avortului în primele 12 săptămâni.

Situația este blocată: SPD insistă pe candidata sa, în timp ce prea mulți membri ai Uniunii o resping pe Brosius-Gersdorf. Încercările liderilor, precum întâlnirea lui Merz cu Macron sau finalizarea bugetului pe 2026 de către Lars, vizează crearea unei aparențe de normalitate. Însă, tensiunea este palpabilă. Liderul grupului parlamentar al Uniunii, Jens Spahn (45 de ani, CDU), care inițial susținuse candidata SPD, dar nu a putut asigura o majoritate pentru ea, a dispărut din atenția publică și a tăcut neobișnuit de mult timp.

Alegerea judecătorului planează ca un nor de furtună deasupra coaliției. Pentru SPD, acest conflict este un test crucial pentru continuarea cooperării. Social-democrații insistă ca Uniunea să-și respecte cuvântul și să voteze, totuși, pentru Brosius-Gersdorf. În Uniune, însă, acest lucru este considerat complet lipsit de speranță. Liderii săi mizează pe faptul că SPD, în realitate, este pe cale să realizeze că este inutil să se agațe de avocata controversată. La urma urmei, Lars, cu doar 13% în sondaje, nu ar trebui să aibă niciun interes într-o criză majoră a coaliției, cu posibile alegeri anticipate.

Dacă disputa escaladează, toamna politică va fi furtunoasă. Oricum, există deja destule subiecte de conflict. Ministrul Social Bärbel Bas (SPD) a prezentat prima parte a reformei „Bürgergeld” (Venitul Cetățeanului), care include sancțiuni mai aspre. Aceasta generează un potențial uriaș de dispută, deoarece Uniunea consideră că reforma nu merge suficient de departe. Merz însuși declarase public, în conferința sa de presă de vară, că s-ar putea economisi mai mult prin reforme decise ale „Bürgergeld”, fără a menționa însă o sumă specifică. La Cancelarie se anticipează confruntări dure. În SPD, obiectivele de economisire ale Uniunii sunt considerate iluzorii, având în vedere cerințele Curții Constituționale Federale.

Până la sfârșitul anului, comisia pentru reforma suplimentară a frânei datoriei ar trebui să-și prezinte propunerile. Pentru implementarea lor la începutul anului 2026, coaliția „negru-roșu” va avea nevoie de o modificare constituțională, ceea ce implică sprijinul Verzilor și al Stângii. Însă Uniunea nu dorește să aibă de-a face cu Stânga. Dacă Uniunea refuză reforma, îi va fi foarte dificil să impună reforma legii electorale, deoarece social-democrații, la rândul lor, ar putea adopta o poziție obstructivă.

Și apoi, vin găurile financiare. Între 2027 și 2029, la buget vor lipsi 150 de miliarde de euro. Chiar și optimiștii consideră incredibil ca o coaliție care nu reușește să aleagă un judecător să poată gestiona astfel de reforme financiare majore.

ReclamăAcest bloc de text este conținut publicitar: horoscop.