Un conflict fără precedent a izbucnit între primarii din Berlin și Hamburg, având ca subiect central așa-numitul „azil bisericesc” (Kirchenasyl) – o practică pe care Hamburg o acuză de abuz sistematic.

Primul primar al Hamburgului, Peter Tschentscher (SPD), a lansat acuzații grave la adresa șefului guvernului din Berlin, Kai Wegner (CDU). Tschentscher susține că Berlinul ar fi împiedicat deportarea solicitanților de azil afgani.

Într-o scrisoare fermă din 15 iulie, intitulată „Abuzul azilului bisericesc”, Tschentscher îi cere lui Wegner să transfere patru afgani, aflați în prezent sub protecția azilului bisericesc din Berlin, către Hamburg, în vederea repatrierii lor în Suedia. Motivul invocat este că Hamburgul este responsabil, conform Regulamentului Dublin, pentru procedura de azil a acestor bărbați, însă Berlinul obstrucționează repatrierea. Potrivit lui Tschentscher, orașul său nu primește suficient sprijin în această dispută cu Berlinul.

Afganii s-ar afla în comunitatea evanghelică Dreieinigkeits-Gemeinde din Berlin-Steglitz. Reprezentanții comunității afirmă că este vorba despre „trei persoane în azilul nostru bisericesc, pentru care autoritatea pentru străini din Hamburg este responsabilă”.

În scrisoarea sa, Tschentscher acuză Senatul din Berlin de „abuz sistematic al azilului bisericesc”. El afirmă că sunt acceptate persoane „a căror obligație de returnare într-un alt stat membru UE a fost stabilită în mod definitiv”. Azilul bisericesc ar trebui să se aplice doar în cazuri speciale de dificultate extremă, însă în Berlin este deturnat de la scopul său.

Este vorba despre așa-numitele cazuri Dublin: refugiații care au fost deja înregistrați într-o altă țară din UE ar trebui să fie returnați acolo. Acest lucru nu a fost posibil în aceste cazuri, parțial și pentru că, potrivit lui Tschentscher, o repatriere planificată pe 3 iulie a eșuat din cauza unei anulări din partea poliției din Berlin. Motivul invocat a fost o „situație de directivă politică”, care prevede că deportarea este sprijinită doar în afara spațiilor bisericești. Aparent, acesta a fost și motivul pentru care afganii au ales o biserică din Berlin ca refugiu.

Hamburgul se simte blocat în acest proces. Pentru doi dintre afgani, termenul de transfer a expirat deja, iar Germania trebuie acum să preia procedura de azil. Pentru alte cazuri, însă, termenul este încă valabil. Cu toate acestea, Hamburgul nu progresează. Potrivit lui Tschentscher, Berlinul refuză asistența administrativă și chiar ignoră mandatele de percheziție emise de Tribunalul Districtual Tiergarten.

Tschentscher vorbește despre un atac grav asupra statului de drept. „Desconsiderarea deciziilor judecătorești de către autoritățile statului este o lovitură puternică împotriva statului de drept”, se arată în scrisoare. Colaborarea dintre comunitățile bisericești și poliția din Berlin, în opinia sa, împiedică punerea în aplicare a legii.

Tschentscher i-a cerut omologului său, Wegner, „să pună capăt directivei politice subiacente” și să sprijine în sfârșit Hamburgul.

Și apoi, lovitura de grație! Tschentscher dorește ca cele două cazuri din Hamburg, pentru care termenul de repatriere a expirat, să fie „deportate” către Berlin. În termeni exacți, se arată:

„În plus, aș dori să vă rog să preluați, în calitate de land Berlin, responsabilitatea legală pentru străini pentru cele două persoane a căror responsabilitate pentru procedurile de azil a trecut la Germania, deoarece Hamburgul, din cauza poverii încă foarte mari a cazării publice, nu poate pune la dispoziție resurse pentru primirea și cazarea acestui grup de persoane”.

Guvernul din Berlin a confirmat primirea scrisorii, însă Kai Wegner a criticat tonul acesteia, declarând: „Acesta nu este tonul nostru”.