Statele Unite ale Americii au anunțat din nou retragerea din Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Aceasta este a treia decizie de acest gen în istoria țării: anterior, SUA au părăsit organizația în 1983 sub președintele Ronald Reagan și în 2018, tot sub conducerea lui Donald Trump.

Administrația americană, condusă de Donald Trump, a invocat mai multe motive cheie pentru această decizie, în primul rând cele ideologice. Potrivit Casei Albe, autoritatea culturală mondială este "prea 'woke'" și se concentrează excesiv pe politica climatică.

Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că "președintele Trump a decis să retragă Statele Unite din UNESCO – care susține cauze culturale și sociale 'woke' și divizatoare, ce sunt în totală contradicție cu politicile rezonabile pentru care americanii au votat în noiembrie".

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, apartenența se va încheia la 31 decembrie 2026. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a acuzat agenția Patrimoniului Mondial cu sediul la Paris: "UNESCO promovează cauze sociale și culturale divizatoare și pune un accent excesiv pe obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU – o agendă globalistă, ideologică pentru dezvoltare internațională, care este în contradicție cu politica noastră externă 'America First'".

Un alt motiv pentru retragere nu este nou: puternica tendință anti-israeliană a UNESCO. De decenii, aceasta a fost criticată pentru politica sa culturală anti-israeliană. În repetate rânduri, sub presiunea statelor arabe, a adoptat rezoluții care, în unele cazuri, negau practic legătura istorică milenară a poporului evreu cu Ierusalimul. În 1974, UNESCO a exclus temporar Israelul din agenția culturală mondială, iar ulterior a emis rezoluții de condamnare împotriva statului evreu, care au găsit întotdeauna o majoritate automată în UNESCO.

De asemenea, în 2011, UNESCO a acceptat "Palestina" ca stat membru, deși aceasta nu este un stat în sensul Organizației Națiunilor Unite. În consecință, SUA (pe atunci sub președintele Barack Obama) au oprit plățile către UNESCO și și-au pierdut dreptul de vot în Conferința Generală. Și de această dată, comunicatul de presă al Departamentului de Stat al SUA face referire la disputa palestiniană de atunci. "Decizia UNESCO de a accepta 'Statul Palestina' ca stat membru este extrem de problematică, contrazice politica SUA și a contribuit la răspândirea retoricii anti-israeliene în cadrul organizației", se arată în comunicat.

Pe lângă acestea, se adaugă influența Chinei asupra UNESCO. China este al doilea cel mai mare donator al organizației ONU după SUA, ale căror contribuții reprezintă opt la sută din bugetul total. Există acuzații că Partidul Comunist Chinez folosește influența asupra UNESCO pentru a masca situația drepturilor omului în Tibet sau în ceea ce privește minoritatea uigură.

Nici predecesorul lui Trump, Joe Biden, nu a negat influența crescândă a Chinei. Dimpotrivă, el a făcut referire explicită la acest aspect când, la mijlocul anului 2023, a declarat reintrarea SUA în controversata organizație culturală mondială. Biden a explicat atunci că, prin acest pas, dorea să contracareze influența Chinei.