Guvernul spaniol intenționează să reorganizeze bugetul pentru a injecta între 3,5 și 5 miliarde de euro în sectorul apărării

Scopul este accelerarea cheltuielilor militare pentru a atinge pragul de 2% din PIB până în 2029, așa cum a promis președintele Pedro Sánchez, conform unor surse informate despre această operațiune. Această creștere ar urma să fie implementată printr-o dispoziție inclusă excepțional în bugetul din 2021, în plină pandemie, și menținută de atunci. Este vorba despre articolul 9 din legea bugetului pe 2023, aflată în prezent în prelungire, care permite Consiliului de Miniștri și Ministerului de Finanțe să transfere fonduri între capitolele bugetare, fără a depăși plafonul de cheltuieli și fără aprobarea Congresului.

Mai multe informații

Planurile UE și NATO implică pentru Spania cheltuieli militare suplimentare de până la 6 miliarde de euro pe an. Întrebată de Джерело новини, o purtătoare de cuvânt a La Moncloa (sediul Guvernului) a declarat: "Nu există încă o decizie luată cu privire la cât și cum va crește investiția în apărare, dincolo de ceea ce a spus președintele Guvernului". În discursul său de miercuri, după întâlnirea cu grupurile parlamentare, Sánchez a afirmat: "Tot ceea ce trebuie să treacă prin Parlament o va face, așa cum este firesc, iar alte aspecte care țin mai mult de gestionarea Guvernului vor trebui accelerate și gestionate de către Guvern".

Conform surselor consultate, planurile Executivului constau în creșterea bugetului Ministerului Apărării cu aproximativ 2,5 miliarde de euro, destinați în principal așa-numitelor programe speciale de modernizare a Forțelor Armate: proiecte majore de înarmare, precum fregatele F-110, vehiculul de luptă 8x8 Dragon sau Viitorul Sistem Aerian de Luptă (FCAS/NGWS).

În plus, se intenționează deschiderea unei linii de finanțare de la Ministerul Industriei, în valoare de încă 1 miliard de euro, pentru programe tehnologice de apărare și securitate, de care ar putea beneficia startup-uri și IMM-uri. Obiectivul acestei linii este dezvoltarea de tehnologii duale (cu utilizare civilă și militară) încă nematurizate, în domenii critice precum apărarea cibernetică, inteligența artificială, robotica sau dronele.

Aceste două direcții urmăresc consolidarea unei baze tehnologice și industriale care să asigure autonomia strategică a Europei, iar proiectele ar putea obține finanțare europeană din fondurile de redresare (din care Ministerul Apărării a primit deja 500 de milioane de euro), din noul plan "Rearmar Europa" (care va include 150 de miliarde de euro în credite) sau din împrumuturile Băncii Europene de Investiții. Ceea ce Sánchez a exclus este utilizarea fondurilor de coeziune, destinate dezvoltării regiunilor mai puțin dezvoltate.

Cele două sume menționate (2,5 miliarde pentru Apărare și 1 miliard pentru Industrie) sunt independente de ajutorul militar de 1 miliard de euro pe care Sánchez s-a angajat să-l acorde Ucrainei în acest an pentru a face față invaziei ruse, o cifră similară cu cea din 2024. La acestea s-ar adăuga un transfer către Apărare de 343,8 milioane de euro, aprobat deja de Consiliul de Miniștri pe 4, care ar trebui să acopere o creștere salarială liniară de 200 de euro lunar pentru militari, ceea ce ar ridica totalul la aproximativ 4,850 miliarde de euro.

În plus, Ministerul Apărării finanțează în mod tradițional cea mai mare parte a operațiunilor militare în străinătate din Fondul de Contingență, destinat nevoilor neprevăzute, din care s-au cheltuit deja 567 de milioane de euro în acest an, care se adaugă la bugetul ordinar al ministerului, deși acest lucru nu reprezintă o creștere față de anii precedenți.

Obiectivul este ca aceste inițiative să fie procesate rapid, deoarece Sánchez dorește să ajungă cu temele făcute la summitul NATO de la Haga, din 24-26 iunie, primul de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Nu se știe încă în ce măsură Spania se va apropia de 2% din PIB, deoarece Guvernul nu a dezvăluit încă procentul final al cheltuielilor militare din 2024, deși se știe că va fi peste 1,28%, cât estima NATO, ceea ce o plasa pe ultimul loc dintre cele 32 de țări aliate.

O scurtătură pentru pandemie

Ministerul de Finanțe are instrumente pentru a obține fonduri pentru creșterea cheltuielilor de apărare, în ciuda prelungirii bugetului. Cheia constă în articolul 9 din legea bugetului pe 2023, aflată în prezent în prelungire. Această clauză permite Guvernului să transfere fonduri între secțiuni sau ministere fără aprobarea Congresului: "Pe durata valabilității acestui buget, Guvernul, la propunerea titularului Ministerului de Finanțe și Funcției Publice, are următoarele competențe specifice în materie de modificări bugetare: 1. Transferuri de credite între secțiuni pentru a răspunde nevoilor inevitabile", se arată în articol.

Conform legii bugetare generale, Guvernul ar trebui să solicite aprobarea Parlamentului pentru aceste modificări, dar articolul 9 menționat îl scutește de la această obligație: "Acestor transferuri de credite nu li se vor aplica restricțiile prevăzute la articolul 52.1 din Legea 47/2003, din 26 noiembrie, Legea Bugetară Generală".

Această procedură a fost instituită pentru a face față situației excepționale a pandemiei. Atunci, Ministerul de Finanțe a fost nevoit să redirecționeze rapid fonduri către sănătate. Astfel, în 2021, acest articol a fost introdus pentru prima dată, fiind reluat în 2022 și 2023. Odată cu fondurile europene, a apărut și necesitatea de a putea reloca rapid resursele neutilizate, motiv pentru care s-a inclus și această posibilitate în articolul respectiv. În general, aceste instrumente bugetare apărute ca urmare a crizei COVID și a fondurilor Next Generation au fost foarte utile într-un context de prelungiri bugetare, oferind o scurtătură pentru realocarea fondurilor fără a trece prin Parlament.

Întrebarea este câtă marjă de manevră lasă bugetul prelungit din 2023 pentru a muta fondurile. Multe cheltuieli sunt deja angajate, cum ar fi pensiile sau salariile funcționarilor publici. Fondul de contingență, dotat cu aproximativ 4 miliarde de euro (2% din bugetul de stat), este utilizat pentru finanțarea misiunilor Forțelor Armate în străinătate, cu un cost anual de aproximativ 1,7 miliarde de euro, din care doar o mică parte, de 300 de milioane de euro, figurează în bugetul Apărării. De asemenea, poate fi utilizat pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina. Dar numai aceste două concepte reprezintă deja mai mult de jumătate din fond, iar Guvernul nu poate goli acest fond, având în vedere riscul de a trebui să facă față unei alte catastrofe, cum a fost furtuna DANA.

Articolul 9 ar putea permite utilizarea unei părți din marja creată la capitolul datoriei publice prin scăderea dobânzilor, deși aceasta nu ar fi nici pe departe suficientă. În mod tradițional, în perioade de creștere economică, cum este cea actuală, rămân fonduri neutilizate din alocările pentru șomaj, dar cheltuielile cu indemnizațiile de șomaj nu scad atât de mult, în ciuda evoluției bune a pieței muncii.

Problema lipsei unui nou buget este că volumul total nu poate fi modificat, cu excepția creditelor care pot fi majorate, cum ar fi indemnizațiile, salariile sau dobânzile – în general, cele care acoperă drepturile individuale și plata datoriei. Raportul privind execuția bugetară până în noiembrie – din care lipsesc datele din decembrie, o lună în care se cheltuiesc mulți bani – arată că mai multe ministere au executat 50% sau mai puțin din bugetul lor. Industria executase doar 15%. Ministerele Locuinței și Transformării Digitale și Funcției Publice, 25%; Științei și Politicii Teritoriale, 50%; în timp ce Transporturile, Munca și Tineretul se situau sub 60%. Iar Economia, exact la 60%. În aceste neexecutări s-ar putea găsi o anumită marjă fiscală pentru cheltuielile de apărare în 2025.

O parte substanțială a fondurilor neexecutate aparțin așa-numitului Capitol 8, adică credite financiare. Această partidă, care nu este inclusă în deficitul public, deoarece este vorba de împrumuturi care trebuie rambursate, prezintă întotdeauna o marjă mare în buget și, prin urmare, există spațiu pentru a o aloca apărării.

De fapt, principalul program de investiții, 122B, cu care se plătește achiziția marilor sisteme de armament, are o operativitate foarte particulară bazată pe credit: Ministerul Industriei prefinanțează cu împrumuturi fabricarea lor și abia în momentul în care Ministerul Apărării primește sistemul, Ministerul de Finanțe plătește și se contabilizează în conturile publice ca cheltuială și, prin urmare, deficit. Deși, odată cu planul prezentat de Comisie, această necesitate dispare, deoarece cheltuielile de apărare nu vor fi luate în calcul pentru deficit.

Puterile Ministerului de Finanțe

Este prevăzută și utilizarea fondurilor europene. Ministerul Apărării a primit deja aproximativ 500 de milioane de euro din fondul de redresare. În plus, Fondul European de Apărare are un buget de 7,935 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, iar președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a inclus în planul său "Rearmar Europa" o sumă de 150 de miliarde de euro în credite, din care Spania dorește ca cel puțin o parte să fie transferuri nerambursabile. În plus, ar putea fi utilizate fonduri europene necheltuite, deși acest lucru ar necesita autorizarea Bruxelles-ului. Programul de promovare a tehnologiilor de apărare al Ministerului Industriei este deosebit de potrivit pentru acest lucru, conform surselor consultate.

Articolul 9 nu numai că permite Guvernului să transfere fonduri fără a trece prin Congres, dar atribuie Ministerului de Finanțe capacitatea de a modifica creditele prin decizie proprie pentru un număr determinat de capitole, printre care se numără și 122B, privind programele speciale de armament. Adică, ar putea face transferuri către aceste achiziții majore fără a trece măcar prin Consiliul de Miniștri, evitând astfel un conflict cu Sumar, partenerul minoritar de coaliție.

Cu toate acestea, aceste modificări bugetare vor fi valabile, probabil, doar pentru 2025. Anul viitor, dacă nu se aprobă un nou buget, va fi mai dificil să se găsească spațiu pentru o altă creștere a cheltuielilor militare la scara cerută de partenerii europeni și NATO, în jur de 3% din PIB.

Alternativa ar fi fost aprobarea creșterii printr-un decret-lege, dar acesta ar fi trebuit ratificat în Congres, unde Guvernul știe că nu ar avea sprijinul unor parteneri precum Podemos, ERC sau Bildu. Teoretic, PP sprijină creșterea investițiilor în apărare, solicitată de președinta Comisiei, care aparține familiei politice populare. Dar Guvernul nu are încredere: susține că PP nu pierde nicio ocazie de a-i provoca o înfrângere lui Sánchez, chiar dacă este în detrimentul intereselor generale. "Dacă ar depinde de ei, ar respinge creșterea cheltuielilor militare doar pentru a prejudicia Guvernul", afirmă sursele.