Un scandal politic major a izbucnit în Germania în legătură cu propunerea de numire a unui judecător la Curtea Constituțională Federală. Jurista Frauke Brosius-Gersdorf (54 de ani), propusă pentru această funcție de Partidul Social-Democrat din Germania (SPD), a devenit un măr al discordiei și a dus la o sciziune în coaliția de guvernare.

Alegerea lui Brosius-Gersdorf, profesoară de drept constituțional la Universitatea din Potsdam, a fost anulată din cauza imposibilității de a ajunge la un consens între partenerii de coaliție. În jurul candidaturii sale a izbucnit un adevărat „război cultural”, deoarece viziunile sale asupra unei serii de probleme sociale acute diferă semnificativ de pozițiile aripii conservatoare a spectrului politic.

Principalele subiecte care au generat dezacorduri:

• Dezincriminarea avortului: Brosius-Gersdorf, ca membră a unei comisii de experți, s-a pronunțat pentru ca avorturile efectuate în primele trei luni de sarcină să nu fie considerate infracțiune penală. Ea a exprimat opinia că „există motive întemeiate să se creadă că garanția demnității umane se aplică doar de la naștere”. Această poziție a întâmpinat critici puternice din partea conservatorilor și a Bisericii, care insistă pe protecția vieții nenăscute. În Germania, avorturile sunt formal ilegale, dar nu sunt pedepsite penal în primele 12 săptămâni dacă sunt respectate condiții stricte (consultare obligatorie cu 3 zile înainte de procedură).
• Purtarea vălului religios de către funcționarii publici: Jurista consideră că vălul musulman (hijab) purtat de funcționarii publici, cum ar fi stagiarii în drept sau judecătorii, nu încalcă principiul neutralității statului. În Germania, se aplică principiul neutralității, conform căruia simbolurile politice și religioase nu sunt permise funcționarilor publici. Curtea Constituțională Federală a confirmat în 2020 interdicția purtării vălului de către judecători și procurori, deși criticii consideră acest lucru discriminatoriu.
• Vaccinarea obligatorie generală anti-COVID-19: Brosius-Gersdorf a afirmat că vaccinarea generală nu numai că nu contravine Legii Fundamentale a Germaniei, dar ar putea fi chiar justificată din punct de vedere constituțional. În timpul pandemiei, această chestiune a stârnit dezbateri aprinse și a divizat societatea, deoarece vaccinarea obligatorie este considerată o limitare semnificativă a drepturilor cetățenilor. În prezent, vaccinarea obligatorie generală nu există în Germania.
• Cotele de gen în politică: Brosius-Gersdorf susține introducerea cerințelor legislative pentru partide de a prezenta un număr egal de bărbați și femei pe listele electorale. În ciuda poziției sale, nu există o cotă legală unificată pentru femei în parlamentele germane, iar tentativele unor landuri (Brandenburg, Turingia) de a introduce legi privind paritatea au fost declarate neconstituționale de către curțile constituționale ale landurilor respective.
• Procedura de interzicere a AfD: În 2024, Brosius-Gersdorf s-a exprimat pozitiv cu privire la posibilitatea interzicerii partidului „Alternativa pentru Germania” (AfD), numind aceasta un „semnal foarte puternic al democrației noastre capabile să se apere”, deși a recunoscut că acest lucru nu ar elimina susținătorii săi. Partidul AfD a fost clasificat de Oficiul Federal pentru Protecția Constituției ca o „efort extremist de dreapta confirmat”, dar această clasificare este temporar suspendată de o decizie judecătorească. Procedura de interzicere a unui partid în Germania implică obstacole juridice înalte și provoacă controverse chiar și printre experți.

Dezacordurile pe aceste subiecte sensibile au dus la eșecul coaliției de guvernare de a conveni asupra candidaturii lui Brosius-Gersdorf pentru vot în Bundestag, iar propunerea sa a fost retrasă. Criticii își exprimă îngrijorarea că astfel de dispute ar putea dăuna independenței Curții Constituționale.