Pentru prințul Alwaleed bin Talal (Jeddah, Arabia Saudită, 70 de ani), fondator și președinte al Kingdom Holding, nimic nu este mai important decât să fie în vârf. În 2013, a avut o dispută cu Forbes deoarece l-au lăsat în afara top 10 al celor mai bogați oameni din lume. Revista i-a estimat averea la 20 de miliarde de dolari, în loc de cele 29,6 miliarde pe care magnatul afirma că le posedă. Prințul trebuie să se fi simțit frustrat când a constatat că palatul său cu 317 camere, împodobit cu marmură italiană, mătăsuri orientale și robinete placate cu aur, nu era suficient pentru a-i demonstra bogăția. Din fericire pentru el, în curând, nimeni nu-i va pune la îndoială locul în vârf.

“Am revenit”, a anunțat Bin Talal în ianuarie pe rețeaua socială X – unde este un acționar important, precum și la Citibank, Apple și Disney – confirmând reluarea lucrărilor la Turnul Jeddah, oprite din 2018. Cu peste 1.000 de metri înălțime, zgârie-noriul, finanțat de magnat, este destinat să devină cel mai înalt din lume și va fi piesa centrală a ambițiosului proiect Jeddah Economic City. Obiectivul său este de a se consolida ca un simbol al puterii economice saudite și epicentrul noului oraș financiar din Jeddah, pe malul Mării Roșii.

Au fost finalizate deja 63 din cele 157 de etaje prevăzute, într-o clădire care va costa aproximativ 1,23 miliarde de dolari și a cărei finalizare este estimată în trei ani și jumătate. Este proiectat de arhitectul american Adrian Smith – autor și al Burj Khalifa, până astăzi cea mai înaltă structură din lume, cu aproape 828 de metri, în Dubai. Cele 59 de ascensoare ale sale, suspendate de cabluri din fibră de carbon, se vor deplasa de două ori mai repede decât cele convenționale. Pe lângă apartamente de lux, va include un hotel Four Seasons, spații de birouri, magazine și cea mai înaltă platformă de observație de pe glob, la etajul 157.

Lucrările la Turnul Jeddah au început în 2013, dar au fost oprite timp de cinci ani după arestarea lui Bin Talal și Bakr bin Laden, președintele Grupului Saudi Binladin, principalul antreprenor al construcției. Ambii au fost arestați în cadrul campaniei anticorupție conduse de prințul moștenitor, Mohamed bin Salman, care a dus la încarcerarea a 381 de figuri cheie ale puterii saudite în hotelul Ritz-Carlton din Riad. Bin Talal nu a dezvăluit niciodată cât a plătit pentru libertatea sa.

Magnatul nu și-a petrecut copilăria în palatele fastuoase din Riad, așa cum s-ar presupune, ci în cele din Beirut. La vârsta de cinci ani, părinții săi au divorțat. În timp ce tatăl său s-a întors în Arabia Saudită, el a rămas în Liban cu mama sa. Atmosfera aristocrației din țară era foarte diferită de conservatorismul strict saudit. În primii săi ani, Bin Talal a format o legătură foarte profundă cu mama sa și cu cele două surori mai mici.

Intrarea sa în academia militară a reprezentat un șoc radical: a părăsit libertatea din Beirut pentru a se supune disciplinei severe saudite. La început a detestat-o, dar cu timpul a recunoscut că l-a ajutat să-și construiască independența și să înțeleagă importanța strategiei și a perseverenței. “A lucra pentru prinț nu este un loc de muncă, este un stil de viață”, a comentat unul dintre angajații săi. “Sau te adaptezi, sau nu supraviețuiești. El nu tolerează eșecuri în afacerile sale”.

După ce a absolvit Administrarea Afacerilor la Menlo College (California), s-a întors în Arabia Saudită în 1979 cu hotărârea de a-și crea propria avere. Tatăl său i-a împrumutat 30.000 de dolari și i-a cedat un mic birou cu patru birouri. După câteva luni, a rămas fără fonduri și a cerut 300.000 de dolari de la Saudi American Bank (filială a Citibank), ipotecând casa pe care i-o dăruise tatăl său.

În anii 80, Arabia Saudită a cunoscut un boom economic datorită veniturilor petroliere. Bin Talal a profitat de acest context pentru a investi în bunuri imobiliare: cumpăra terenuri și proprietăți la costuri reduse, le închiria și reinvestea profiturile în noi achiziții, ceea ce i-a permis să-și multiplice capitalul cu rapiditate.

La sfârșitul deceniului, și-a început expansiunea internațională. În 1991, în timpul crizei bancare din SUA, magnatul a făcut una dintre cele mai riscante și profitabile investiții din cariera sa. Când aproape nimeni nu credea în recuperarea Citibank, a injectat 590 de milioane de dolari și a achiziționat aproape 15% din entitate. A fost un succes răsunător. În anii următori, s-a recuperat, valoarea sa bursieră a crescut, iar investiția lui Bin Talal a explodat. De atunci, strategia sa s-a bazat pe detectarea companiilor în dificultate, injectarea de capital și așteptarea recuperării lor.

De la Kingdom Holding, investițiile sale au fost diverse. În 1994, a achiziționat până la 24% din Euro Disney, deși și-a redus participația înainte ca Disney să preia controlul total în 2017. În tehnologie, a pariat devreme pe Apple și în 2011 a investit 300 de milioane de dolari în Twitter, menținându-și participația chiar și după achiziționarea platformei de către Elon Musk în 2022. În industria hotelieră, deține acțiuni la Four Seasons, Plaza Hotel din New York, Savoy din Londra și alte grupuri mari, cum ar fi Fairmont și AccorHotels. De asemenea, este proprietarul Rotana Group, cel mai mare conglomerat media din lumea arabă, și acționar al companiei aeriene Flynas.

Astăzi, conform Indicelui Miliardarilor Bloomberg, Alwaleed ocupă poziția 142 în lume. Este crepusculul bogăției sale. Prințul, ca mulți alți sportivi în ultimul timp, își va termina cariera în Arabia Saudită. Din fericire, nu va trebui să se deplaseze: este deja acolo și, în curând, și turnul său.

Capriciul care nu a decolat

Bin Talal a comandat un Airbus A380 personalizat, descris ca un “palat în aer”, cu o sală de concerte, un tron și un garaj pentru Rolls-Royce-ul său. Evaluat la 500 de milioane de dolari, proiectul nu s-a materializat niciodată. Încă îi rămânea un Boeing 747 privat, echipat cu saloane aurite și dormitoare de lux.