În districtul german St. Wendel (landul Saarland), sub conducerea șefului administrației Udo Recktenwald (62 de ani, CDU), este implementat un model pilot de muncă obligatorie pentru solicitanții de azil, unic la nivel național.

Proiectul, lansat în aprilie anul acesta, urmărește nu doar sancționarea celor care refuză munca, ci și recompensarea celor sârguincioși.

Esența programului este următoarea: solicitanții de azil care, timp de o lună, îndeplinesc cu punctualitate și seriozitate sarcini în serviciul comunității (cum ar fi repararea locurilor de joacă sau îngrijirea cimitirelor), primesc acces prioritar pe listele de așteptare pentru cursurile de limbă. Cei care se eschivează de la muncă riscă să piardă o parte semnificativă sau chiar toate beneficiile sociale de la stat.

Șeful administrației, Udo Recktenwald, a prezentat primele rezultate intermediare.

În primele trei luni, 56 de solicitanți de azil apți de muncă au fost obligați să presteze muncă în folosul comunității.

• Doar aproximativ jumătate dintre aceștia s-au prezentat regulat și beneficiază acum de acces rapid la cursurile de limbă. Restul au renunțat.
• Mulți dintre cei absenți fie au invocat motive medicale, fie au lipsit nejustificat.
• În cazul a șase participanți care au dispărut complet, beneficiile sociale au fost tăiate integral. Pentru șapte persoane, sumele au fost reduse. Administrația districtului pregătește sancțiuni similare pentru alți aproximativ doisprezece participanți.
• Patru solicitanți de azil au fost scutiți de la munca obligatorie, printre altele, din cauza lipsei supravegherii copiilor.

Potrivit reprezentantului CDU, proiectul are un „efect de direcționare”. Acesta permite identificarea celor care doresc cu adevărat să se integreze și a celor care nu vor să muncească, în ciuda noilor stimulente. Recktenwald intenționează să prezinte acest model și în alte districte din Germania în săptămânile următoare.

Sistemul de recompense, conform lui Recktenwald, vizează în special sirienii, care reprezintă 90% dintre solicitanții de azil apți de muncă, dar care întâmpină dificultăți în accesarea cursurilor de limbă din cauza incertitudinii privind perspectivele lor de ședere. Motivul este că Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) a oprit procedurile de azil pentru sirieni în decembrie, după căderea regimului Assad. În plus, refugiații din Ucraina au prioritate la alocarea locurilor la cursurile de limbă.

Proiectul de muncă obligatorie poartă denumirea oficială „together@work” (împreună la muncă), costă 150.000 de euro și este planificat să creeze 200 de locuri de muncă pentru solicitanții de azil în primul an de testare. Partidul CDU din Saarland consideră acest proiect un „model” pentru introducerea muncii obligatorii la nivel național, bazat pe principiul „cere și susține”.