Fallas Rezistă în Paiporta, Epicentrul Inundațiilor: "E Timpul să Lăsăm Noroiul în Urmă"

Fallas Rezistă în Paiporta, Epicentrul Inundațiilor: "E Timpul să Lăsăm Noroiul în Urmă"

În câteva cuvinte

Inundațiile devastatoare din Paiporta au afectat grav tradițiile Fallas, dar comunitatea locală dă dovadă de reziliență, reconstruindu-și viețile și păstrând spiritul festiv prin eforturi comune și monumente simbolice. Solidaritatea și dorința de a depăși tragedia sunt evidente, în ciuda criticilor aduse autorităților.


Paiporta nu poate uita că au sosit Fallas

Un monument din centrul localității, care iese din pământ, amintește acest lucru: mâini mari care susțin o flacără de lemn, păzite de patru figuri umane cu noroi până la genunchi. Vineri, la ora 10 dimineața, grupuri de localnici se apropiau vizibil emoționați pentru a face fotografii, a observa, a citi de aproape afișele cu legende în valenciană. "Infernul a venit ca o furtună pe pământul nostru din cauza acțiunilor unui guvern josnic, împotriva căruia trebuie să protestăm", se arată în manifest. "Este o falla foarte potrivită", spune Carmen Aracil, o localnică, despre monumentul donat de Convento Jerusalén, una dintre cele mai populare fallas din apropiata Valencia, epicentrul festivităților declarate Patrimoniu al Umanității de UNESCO, care se desfășoară între 15 și 19 martie și atrag sute de mii de oameni. "Datorită mesajului și pentru că aduce un omagiu voluntarilor, totuși, nu se simte ca în alți ani, aici în sat avem multe nevoi de acoperit", adaugă ea fără a-și lua ochii de la monument. Paiporta a fost localitatea unde s-au înregistrat cele mai multe decese în timpul inundațiilor (45) din 29 octombrie. La fel ca alte 70 de localități afectate de DANA (Depresiune Izolată la Niveluri Înalte), continuă să se recupereze după cel mai grav dezastru natural din istoria sa, iar a oferi spațiu celei mai așteptate sărbători de către valencieni a fost o provocare.

Multe dintre "casales", spațiile urbane unde localnicii se adună pentru a sărbători, au suferit pierderi materiale. "Vom avea nevoie de până la trei ani pentru a recupera totul", spune Héctor Martínez, purtătorul de cuvânt al grupurilor falleras din Paiporta, care explică faptul că multe familii au încetat să-și plătească contribuția lunară pentru falla după catastrofă, ceea ce a dezechilibrat bugetul asociațiilor. În consecință, cinci din cele șase organizații din Paiporta au anulat construcția fallei, care era de obicei realizată de un atelier extern. "În schimb, cei mici își vor face propriile fallas din carton și hârtie și le vom arde pe 19 martie, așa cum se făcea în trecut", explică Martínez. În Paiporta, aproximativ 3.000 de locuitori, 11% din populație, aparțin unei falla, conform datelor consiliului local fallas. În Valencia, epicentrul festivităților, există 350 de comisii falleras.

Atelierele care produc "ninots" (păpuși) nu au scăpat nici ele de inundații. DANA a lovit 21 de ateliere în 15 localități din L'Horta Sud, Foia de Bunyol, Camp del Túria, Ribera Alta și Ribera, conform datelor consiliului fallas. Acest lucru i-a obligat pe meșterii artizani să anuleze comenzi în curs. Falla Convento de Jerusalén din Valencia a propus strângerea de fonduri pentru a dona zonelor afectate un monument festiv. Pe 2 martie, falla Som ("Suntem", în română) a ajuns în Paiporta. Artiștii care au realizat-o explică faptul că figurile acoperite de noroi reflectă efortul voluntarilor de a reconstrui satele devastate.

Nu departe de acest monument, Arturo Sanjuán, în vârstă de 51 de ani, supraveghează strada Jaume I. Așteaptă ca localnicii să se încurajeze să cumpere gogoșile și clătitele pe care le vinde doar de Fallas într-un parc central din Paiporta. Este singurul stand de acest fel care s-a deschis în sat în timpul sărbătorilor. "După DANA, am crezut că nu ne vom mai întoarce, dar iată-ne", spune Sanjuán, care speră ca, într-un fel, sărbătoarea să-i invite pe localnici să uite de cele întâmplate. De aceea a redeschis gogoșeria. "De Crăciun am reușit să ne deconectăm, de data aceasta vrem același lucru", împărtășește el înainte de a servi câțiva clienți. Deconectarea, în ciuda tuturor, este un act complicat atunci când satul are mai multe fronturi deschise. Nu se aude sunetul petardelor, nici nu se simte mirosul de praf de pușcă care inundă străzile Valenciei în aceste zile.

O mare parte a locuitorilor continuă să se ocupe de repararea afacerilor, de scoaterea noroiului acumulat din ultimele garaje și de curățarea fațadelor unde încă se vede nivelul atins de noroi acum șase luni. Proprietari de afaceri, cum ar fi Francisco Pedreña, frizer din zonă, spun că recent au trebuit să se confrunte cu scurgeri de apă noroioasă la primele etaje, iar alții așteaptă să sosească ajutoarele promise de guvern. În plus, majoritatea lifturilor încă nu funcționează, iar lipsa garajelor a provocat o criză a parcărilor publice. "Acum, cu corturile falleras, s-a înrăutățit", spune Aracil, în vârstă de 60 de ani, care povestește că de multe ori trebuie să meargă pe jos până la un kilometru pentru a ajunge acasă.

La toate acestea se adaugă "nevroza" provocată de ridicarea capului și de sentimentul că episodul DANA s-ar putea repeta în orice moment, așa cum subliniază Aracil. Provincia a suferit ploi de la începutul lunii și se așteaptă mai multe precipitații în ultimele zile ale Fallas. În Valencia, cursurile au fost suspendate timp de patru zile la începutul lunii martie, ca măsură de precauție.

Reînceperea cu Cremá

Cu toate acestea, există unii localnici care nu au vrut să renunțe și au reușit să ridice o falla la marginea satului. Este cazul fallei Jaume I. Președintele său, Raúl Pérez, spune că au renunțat la orchestra contractată și au redus numărul de evenimente pentru a-și permite monumentul, care în unii ani a ajuns să coste până la 30.000 de euro. "Faptul că am reușit să o ridicăm este un motiv special, este un moment pentru a întoarce pagina și a lăsa noroiul în urmă". În această ordine de idei, Aracil, o localnică, consideră că Fallas reprezintă, de asemenea, o oportunitate de a o lua de la capăt. "Cremá simbolizează arderea a ceea ce este vechi și acceptarea noului", comentează această localnică, care locuiește în sat de cinci decenii. Ea povestește că în clădirea ei a murit un vecin în garaj din cauza forței cu care a intrat apa.

Trini Estanislao, în vârstă de 52 de ani, a venit și ea să vadă falla din Paiporta. "DANA m-a prins în mașină, a trebuit să o las în mijlocul drumului și când am ajuns în sat am crezut că toți sunt morți", rezumă ea vizibil emoționată. De asemenea, ea deplânge lentoarea unor servicii de bază. "Livrarea bonurilor de transport gratuite a fost lentă, există puțini operatori pentru a face față multor cereri", explică ea. Deși, dacă există un sentiment care depășește tristețea, acesta este cel al furiei. Majoritatea localnicilor intervievați consideră că o alertă la timp ar fi salvat multe vieți și îl indică direct pe președintele Generalitat, Carlos Mazón, din PP, ca fiind responsabil. "Am avut un manager groaznic", spune Aracil. "Și, pe deasupra, un manager care nu se oprește din vorbit și din mințit", conchide ea.

Un omagiu adus voluntarilor DANA a inspirat Ninot indultat infantil 2025 al fallei Duque de Gaeta-Pobla de Farnals.

Criticile la adresa managementului nu sunt exprimate doar în falla din Paiporta sau în comentariile localnicilor. În Valencia, expoziția de ninots din Orașul Artelor și Științelor s-a umplut de mici figurine care spun povești în care există un singur vinovat, președintele. Fallele expuse recreează cetățeni trași de curenți alături de imagini ale politicianului popular și chiar facturi de la Ventorro, restaurantul unde Mazón a luat masa cu o jurnalistă pentru a-i oferi conducerea televiziunii autonome, conform versiunii oficiale, în ziua în care 228 de persoane au murit din cauza inundațiilor. În prezent, un judecător din Catarroja (Valencia) investighează responsabilitatea administrației în timpul catastrofei.

Există tot mai multe familii interesate să aparțină unei falla, spune Pérez, președintele fallei Jaume I. "Mulți oameni au rămas fără nimic și vor să înceapă prin a-și reconstrui legăturile cu satul", rezumă Pérez. Sentimentul de solidaritate nu este unic. Aracil crede, de asemenea, că satul a devenit mai unit, că conviețuirea s-a îmbunătățit. "Ne-am adunat cu toții pentru a curăța satul și asta ne-a dat ocazia să ne cunoaștem". Estanislao, la rândul său, crede că Paiporta și-a trăit deja Fallas pe 29 octombrie: "În acea zi a început reconstrucția acestui sat care renaște din propria cenușă".

Read in other languages

Про автора

Nicoleta este un jurnalist specializat în probleme sociale și drepturile omului. Reportajele ei se remarcă prin empatie, înțelegerea profundă a problemelor grupurilor vulnerabile și abilitatea de a atrage atenția societății asupra problemelor importante. Ea lucrează adesea în zone de conflict, relatând evenimentele din prima linie.