Comisia Europeană pregătește măsuri pentru a proteja oțelul european de războaiele comerciale

Comisia Europeană pregătește măsuri pentru a proteja oțelul european de războaiele comerciale

În câteva cuvinte

Comisia Europeană pregătește măsuri pentru a proteja industria oțelului din Europa de concurența neloială și de efectele războaielor comerciale. Se urmărește prelungirea clauzei de salvgardare, evitarea importului de oțel non-european și stimularea cererii de oțel european prin licitații publice. De asemenea, se discută despre asigurarea accesului la materii prime strategice pentru a reduce dependența de importuri.


Sprijinul acordat industriei oțelului și chimiei din Spania

Sprijinul acordat vineri de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, industriei oțelului și chimiei din Spania, și în special celei catalane, era prevăzut în agendă de ceva timp. Dar a căpătat și mai multă importanță în ultimele zile, ca urmare a uneia dintre multele fluctuații ale geopoliticii de la venirea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite.

Miercuri au intrat în vigoare tarifele de 25% pentru oțelul și aluminiul care intră în țara nord-americană, o măsură care are un impact major asupra sectorului din Europa. Ca răspuns, Bruxelles-ul a anunțat taxe pe produse americane în valoare de aproximativ 26 de miliarde de euro. Dar pentru a proteja industria europeană, nu trebuie doar să răspundem lui Trump, ci și Comisia Europeană are ochii ațintiți asupra Chinei și, în acest scop, pregătește deja noi măsuri protecționiste și de stimulare a pieței interne.

Séjourné a dorit să-și arate sprijinul pentru industrie printr-o vizită la fabricile Repsol și Celsa. Președintele acesteia din urmă, Rafael Villaseca, i-a reamintit că sectorul oțelului este în joc din cauza concurenței chineze: în fața cererii scăzute din acea țară, oțelăriile chineze inundă Europa cu produsele lor, care nu respectă aceleași standarde de sustenabilitate pe care trebuie să le respecte companiile europene.

„Lumea s-a schimbat și Europa trebuie să se schimbe și să se adapteze”, a spus Séjourné, care, pe lângă faptul că este vicepreședinte al Comisiei Europene, este și comisar pentru prosperitate și strategie industrială. După ce s-a întâlnit joi cu președintele Generalitati-ului, Salvador Illa, Séjourné a făcut vineri o călătorie prin cele mai importante locuri din industria grea catalană. Împreună cu ministrul industriei, Jordi Hereu, și cu consilierul de afaceri al Generalitati-ului, Miquel Sàmper, au mers la complexul industrial Repsol din Tarragona, au vizitat poligonul petrochimic și așa-numita „vale a hidrogenului” din acea regiune, pentru a merge apoi la Castellbisbal, la fabrica Celsa, principalul producător de oțel din Europa, unde toți trei au susținut o conferință de presă cu mai multe bobine de oțel ca fundal.

Vizita face parte din celebrarea primelor 100 de zile de guvernare a Comisiei Europene și vine după prezentarea Pactului pentru o Industrie Curată, un program al Comisiei Europene de stimulare a industriei.

Provocările sectorului oțelului

În prezentare, Villaseca - președintele Celsa de când această companie, după un proces, a trecut în mâinile fondurilor creditoare care dețineau datoria generată de companie sub conducerea familiei Rubiralta - a rezumat marile provocări cu care se confruntă sectorul și a subliniat că acestea nu vin doar din Statele Unite, ci mai ales din China.

„Există o amenințare existențială din cauza scăderii cererii din China, care și-a menținut însă nivelurile de producție, ceea ce a dus la o inundație de produse chinezești în Europa. Importăm masiv oțel subvenționat de China și fabricat fără standardele europene, iar acest lucru pune în pericol viabilitatea multor producători europeni”, a spus Villaseca, care a reamintit că aproape tot oțelul pe care îl produc este reciclat din deșeuri metalice: „Economia circulară nu este o aspirație, este realitatea noastră”.

Impunerea de tarife de către Statele Unite nu face decât să reitereze această logică: neputând vinde în țara nord-americană, multe companii vor vedea Europa ca pe o piață alternativă, ceea ce va lăsa producătorilor europeni și mai puțin spațiu de manevră. Consilierul Sàmper a detaliat, de asemenea, că „dintre cele 3100 de companii catalane care au interese în Statele Unite, 427 pot fi afectate, iar acest lucru poate avea un impact de 279 de milioane de euro”.

Importanța industriei oțelului pentru Europa

Într-un context în care Europa caută o modalitate de a câștiga suveranitate și de a depinde mai puțin de marile puteri, inclusiv în materie de securitate, industria oțelului este esențială, iar Séjourné a fost foarte explicit: „Cea mai bună apărare este competitivitatea. Nu există refugii sau construcții fără ciment și nici muniție fără oțel”.

Strategia Comisiei Europene pentru sectorul oțelului

Săptămâna viitoare, Comisia Europeană își va prezenta strategia cuprinzătoare pentru sectorul oțelului, iar Séjourné a anticipat că se lucrează la implementarea de noi măsuri. Una dintre ele este prelungirea dincolo de 2026 a clauzei de salvgardare - care protejează piața europeană de o supraimportare de produse din alte țări non-comunitare. O alta este aplicarea unui mecanism pentru a evita intrarea produselor fabricate cu oțel non-european. Și o alta este stimularea cererii, permițând includerea unui procent minim de oțel european în licitațiile publice.

Problema materiilor prime

Cealaltă problemă este modul în care Europa se poate asigura că are materiile prime pentru ca companiile europene să poată produce fără a suferi din cauza aprovizionării, deoarece în prezent, după cum a subliniat vicepreședintele, se ajunge la o dependență de până la 90% de unele materii prime. În acest sens, Séjourné a explicat că Comisia Europeană lucrează la „achiziționarea în comun de materii prime” și a identificat 16 materii care sunt strategice și în care Bruxelles-ul dorește să creeze un stoc comunitar, adică rezerve care să fie păstrate - dacă nu literalmente într-un depozit, cel puțin ca capacitate de producție garantată - astfel încât lanțurile de aprovizionare să nu se întrerupă în cazul în care fluxul din străinătate este întrerupt.

„Dacă fluxul este întrerupt și suntem dependenți, industria se prăbușește. Responsabilitatea noastră este să producem mai mult în Europa”, a explicat Séjourné. În ciuda faptului că toate aceste planuri implică răspunsul la amenințările externe, vicepreședintele Comisiei Europene a precizat că intenția Bruxelles-ului este de a relua dialogul dacă este posibil: „Nimeni nu câștigă din această relație de conflict comercial. În acest moment, dialogul poate fi construit și vom încerca să-l ducem în birouri și departe de rețelele sociale”.

Read in other languages

Про автора

Mihai este un jurnalist specializat în evenimente internaționale și geopolitică. Articolele sale se remarcă prin înțelegerea profundă a relațiilor internaționale, analiza politicii externe a României și previziuni privind evenimentele viitoare. El comentează frecvent evenimente pe scena internațională, în calitate de expert.